Anchetă sociologică: trei sferturi dintre profesori și părinți și peste jumătate dintre copii vor redeschiderea școlilor ( II ) !

 Spuneam ieri că Asociația Salvați Copii România, a realizat un sondaj privind  modul în care copii dar și părinții privesc perspective redeschiderii școlilor. Sursele citate spun că sondajul a fost realizat în perioada 7 – 30 decembrie, pe un eșantion neprobabilistic format din 8.193 de respondenți, dintre care 5811 elevi, 1734 părinți și 648 cadre didactice.

Astfel, cei mai mulți dintre părinți (78,4%) și profesori  (73,1%) consideră că elevii trebuie să revină cât mai curând în băncile școlii, unde e nevoie de o regândire a programei școlare (80,9%) și de măsuri de educație remedială (43,7%).

În ceea ce-i privește pe copii, 56,8% dintre ei se declară în favoarea redeschiderii școlilor, potrivit unui sondaj de opinie derulat de Organizația Salvați Copiii pe parcursul lunii decembrie.

 Iată în continuare recomandările propuse de  SALVAȚI COPIII ROMÂNIA

 Urmând exemplul altor state europene care au pus educația copiilor pe lista priorităților, Salvați Copiii a solicitat Guvernului României să mențină deschise toate unitățile de învățământ preșcolar și clasele 0-4, asigurând totodată măsurile de siguranță și materialele sanitare (măști, dezinfectanți etc.) necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în școală și în comunitate și aplicând scenariul galben ori verde, în funcție de gradul de aglomerare a grupelor de copii la clasă.

Pentru elevii mai mari (învățământ secundar sau liceal), revenirea lor în spațiul școlar trebuie să constituie o prioritate, mai ales în localitățile mai puțin afectate de pandemie și în școlile unde numărul redus de elevi permite distanțarea fizică de cel puțin 1,5 m între elevii.

Atât organizațiile care promovează drepturile copiilor și educația incluzivă, cât și specialiștii[1] au atras în mod repetat atenția asupra faptului că este nevoie de o evaluare serioasă a impactului pe care l-au avut închiderea școlilor și accesul inegal la internet și tehnologie, recomandând ca profesorii să fie încurajați să evalueze rămânerile în urmă și să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care nu au avut sau au avut un acces limitat la învățarea on-line. Orice amânare a acestor evaluări sau a implementării unor măsuri remediale adaptate nevoilor fiecărui elev și comunități școlare nu va face decât să adâncească pierderile de învățare, condamnând numeroși elevi din grupurile vulnerabile la insucces școlar și risc major de părăsire a școlii.

 Din această perspectivă devine crucială extinderea progresivă a programelor de tip „Școală după școală”, cu un program de la 8.00 la 16.00/17.00 și o masă caldă.

 O importanță majoră o au însă și respectarea măsurilor de prevenție în proximitatea unităților de învățământ, mai ales de către adulții care însoțesc copiii către și de la școală, precum și asigurarea unor alternative sigure de transport pentru copiii care frecventează grădinițe sau școli  aflate la distanță de domiciliu.

 O măsură imediată ar trebui să o constituie asigurarea transportului școlar, nu doar în mediul rural, ci și în cel urban, prin achiziționarea de microbuze școlare și angajarea de șoferi, folosind modelul transportului clienților marilor rețele de magazine.

 Pentru a putea asigura un număr redus de elevi în grupă sau clasă în învățământul preșcolar și primar, dar și condiții sanitare corespunzătoare în unitățile de învățământ sau intervenții adaptate de educație remedială pentru elevii care nu au acces sau au un acces limitat la educația online, este nevoie de suplimentarea personalului didactic și nedidactic, pe baza unei analize de nevoi derulate în toate unitățile de învățământ și pregătirea acestora pentru dobândirea de competențe digitale și abilități de comunicare la distanță.

Iulian Rinder