Mica Unire a avut loc la jumatatea secolului al
XIX-lea si a însemnat unirea Moldovei cu Ţara Românească. Unirea Principatelor
este unul dintre evenimentele de referinţă din istoria României şi este legată
de numele lui Alexandru Ioan Cuza. Această unire a fost posibilă dupa numirea
lui Cuza ca domnitor al ambelor principate. În Moldova a fost ales la 5
ianuarie şi în Ţara Românească la 24 ianuarie 1859.
Reamintim că Alexandru Ioan Cuza a fost pârcălab de
Galaţi, în timpul lui Grigore Ghica. În urma Adunarilor ad-hoc din Moldova şi a
falsificarii acestora ( ceva nou?), Cuza va renunţa la funcţie.
În timpul Razboiului Crimeii 1853 -1856, apropo vi se pare ceva nou dacă vă uitaţi la ştiri în secolul XXI?- s-a creat un context european favorabil pentru evenimentul ce se pregatea în Principatele Române.
Datorită semnarii Tratatului de la Paris, românii au obţinut cu ajutorul britanicilor
şi al francezilor o mai mare autonomie. Tot atunci era momentul câştigării independenţei faţă de Imperiul
Ţarist, cel Habsburgic - devenit în ulterior Austro Ungar în 1866- şi faţă de imperiul Otoman.
Demersurile pentru înfăpturirea unirii incepuseră
încă din anul 1848. În acel an, domnitorul Moldovei- Mihail Sturdza şi
domnitorul Ţării Româneşti- Gheorghe Bibescu au creat o punte culturală şi
economică între cele doua principate. Iar rezultatul politicii lor interne a
fost uniunea vamală dintre cele doua principate.
Unirea Principatelor este unul dintre evenimentele
de referinţă în istoria Romaniei si este legat de numele lui Alexandru Ioan
Cuza. Aceasta a fost posibila dupa numirea lui Cuza ca domnitor al ambelor
principate. În Moldova a fost ales la 5 ianuarie şi in Ţara Romănească la 24
ianuarie 1859.
Şi
acum să ne imaginăm o poveste:
Apocrife: la o narghilea. Kogălniceanu şi Cuza
Revelionul dintre 1858 spre 1859. La
naghilea boierul Mihail Kogălniceanu şi colonelul A.I Cuza. Ambii pro europeni. Conform
vremurilor subverisivi masoni.
Reamintim: pe vremea aceea actualul U.E se numea Imperiul Austriac, Imperiul
Otoman, Imperiul Fracez (al doilea), Imperiul Britanic, Prusia, Sardinia.
Regatul celor două Sicilii, Regatul Spaniei, etc.
Cei doi stau liniştiţi în vila din
Copou (Iaşi) şi grăiesc agale unul faţă de altul:
Kogălniceanu: copile
tu ştii eu sunt scund la înălţime dar mare la gândire.
Cuza: Aşa piticanie? De
asta m-ai invitat la o narghilea chioară fără substanţă cu finalitate?
Kogălniceanu; nu
dragule că stiu că ţie î-ţi plac femeile şi spriţul. Dar să discutăm. Evităm
viciile subiective de sezon.
Cuza: Măi boier de
pension. Educat la Cuienon din Iaşi, ţie-ţi plac Alexander von Humboldt, Leopold von Ranke și micile gravuri
lubrice. Pornografie germanică dinainte de a se inventa ofcial pornogrofia.
Ceva de băut?
Kogălniceanu: Eu am o ideie.
Cuza: să nu se plictisească singură. Unde-i şpriţul?
Kogălniceanu: băi, au fost la Poartă - în termenii actuali a se defini drept ambasadă, n.r. - principii Barbu Știrbey, Gheorghe Bibescu sau Dimitrie Ghica şi nu au avut succes. Ai o şansă,
Cuza: principii fals revoluţionare. Am fost paşoptist. Sictir. Mi-a ghicit o
vrăjitoare că până şi perfidul Imperiu Britanic va fi vândut peste aproape două
sute de ani de un cuplu mixt de un aproximativ principe şi ceva colorat pentru lupta în favoarea republicanilor. Rahatul se întinde pe
planetă, iar noi suntem fost paşalâc. Şi, la dracu, ce însemnă, pe bune, republican? Că
aveam un coşmar cu asta.
Kogălniceanu: Neimportant, se poate şi mai rău. Să devii colonie. De aia am
propunere: să devenim independenţi. Noi Românii.
Cuza: bă, eşti prost;?
Kogălniniceanu trăGând
simultan din naghilea şi dintr-un vinişor ( precizare # la final): Nu. Este o
şmecherie în termeni. Rândaşii ăştia imperiali posedă aroganţa şi nu logică. Au
greşit în ecuaţia contractului. Nu ne spuneau că principatul Moldovei nu poate fi
unit cu cel al Munteniei, cer vor să zică? Noi vorbim de unirea României. Chiar al României Mari, cu Ardeal
cu tot în timp. Nu acum. Cu răbdare.
Cuza: mai ai naraghilea
şi un vinişor? Constat. Austriecii sunt aşa de retardaţi că vor bogăţiile imperiului pierdut în anonimat timp de sute de ani. Ca şi ruşii. Imperiile pot crapă, dar obiceiurile lor nu. Întreb puiule de boier ce
eşti matali, deoarece revoluţia paşoptistă ai
amănat-o pe motiv de ploaie şi acu faci boierule România Mică şi ulterior
România Mare?
Kogălniceanu: Da. Deoarece revoluţia bună se face de boieri. Sau de burghezi, Săracii fac revoluţii de
prost gust. Hai să revoluţionăm împreună viitoarea Româmia.
Cuza: Mă bag. Dar dacă ne iese o Românie mediocră? Aşa de două-trei sute de ani?
Kogălniceanu: Iulia
Haşdeu mi s-a relevant în vis şi mi-a devoalat că după ce va apărea o casă regală
germană decentă va veni mult peste un centanar, un fel de bujie ruginită săsească ce spurcă
locul. Nu înţeleg ce înseamnă bujie ruginită, dar vreau să luptăm pentru viitor.
Cuza: De acord.
Irelevant viitorul. Prezentul este al nostru, al patrioţilor României. Până se vor vinde unii pentru o maşină la second hand, o şpagă, o manea importanţi sunt cei ce vin degeaba după noi. Apropo, ce dracu înseamnă manelele şi videochat? Mizeriile astea -mi tulbură visele. Kogălniceanule, hai să facem mica unire ca să dovedim că suntem oameni mari cu vicii modeste. Căci viitorul pute a ipocrizie.
Precizez pentru
haştagişti . Dimitrie Cantemir (1673-1723) menţionează în „Descrierea Moldovei” că în
secolul al XVIII-lea vinurile moldoveneşti erau foarte căutate de negustorii
ruşi, polonezi, cazahi etc. Vinul era păstrat şi exportat în butoaie de stejar.
Stejarul moldovenesc era apreciat de străini pentru calitatea sa, el nu făcea
carii. În butoaie de stejar vinul se păstrează bine mult timp.
În butoaiele de stejar vinul se păstrează bine mult timp: aroma, decenţa şi istoria. Actualei clasă conducătoare, politicienilor, procurorilor, serviciilor de presiune le lipsesc aceste arome diafane ale normalităii.
Iulian Rinder 1/ 24/ 2023
