Zilele trecute, în cadrul articolului „Hoarda de AUR”, atacă Europa.” scriam despre cei cu care George Simion și AUR vor să cucerească Europa, urmând ca pe viitor să fie dată publicității și lista candidaților ce vor ridica țara pe cele mai glorioase culmi ale progresului.

Spuneam atunci, că printre candidații propuși să reprezinte Brașovul la Europarlamentare este și doamna Felicia Akkaya, o doamnă care, alături de soțul domniei sale, se pare că deține rețeta perfectă prin care AUR va relansa economia României.

Care este această rețetă?!?…

Să vedem:

SC OLTPLAST SA (cui – 1487037 ) Drăgășani jud. Vâlcea, a fost înființată în cursul anului 1991, având drept obiect de activitate cod CAEN 2221- fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilurilor din material plastic.

În baza contractului de vânzare – cumpărare nr. 21/28 iunie 2003, SC LTB TEXTIL GROUP SRL București achiziționa pachetul majoritar de acțiuni al SC Oltplas SA, - capital social de 27,6 milioane lei, iar astfel societatea a fost privatizată. La acea vreme firma bucureșteană, avea asociați doi cetățenii turci: SERDAR MEHMET AKKAYA (soțul Feliciei Akkaya) și OZYASAR EMIN.

Pentru creșterea competitivității operațiunilor derulate pe teritoriul României, deși Oltplast SA contractase diverse credite, dar în special pentru recuperarea rapidă a investiției făcute, cei doi turci au început să valorifice în interes personal, activele societății.

Astfel ianuarie 2004, Akkaya Mehmet Serdar și asociatul său au cedat în regim de leasing companiei HASAN OZSIPAHIOGLU TICARET din Turcia, linia de printare formată din echipament auxiliar, elemente printare și tunele de printare și instalația de extrudare și imprimare folie PVC, toate acestea însemnând utilajele tehnologice importate în valoare totală de 1,8 milioane de dolari.

Contractul de leasing a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani și prevedea plata unei sume anuale de 120.000 USD. Cei doi au omis însă să stipuleze în acest contract, clauze care să prevadă restituirea utilajelor în cazul în care nu se respectau obligațiile din partea companiei din Turcia.

Pentru transportul utilajelor, SC Oltplast SA Drăgășani a contractat un împrumut garantat de statul român, astfel că societatea vâlceană datora un comision în valoarea de 4,4 miliarde lei, necesar constituirii unui fond de risc la nivelul Ministerului Finanțelor Publice. Bazându-se pe o clauză ce prevedea că achitarea acestui comision trebuie plătita în termen de 6 luni de la data punerii în funcțiune a instalațiilor, asociații turci nu au achitat nici până în prezent această sumă deoarece condiția nu a fost îndeplinită în urma exportului utilajelor.

Totuși, în urma plății primei rate a contractului de leasing efectuată de partenerii turci, s-a certificat punerea lor în funcțiune iar astfel s-a instituit obligația SC Oltplast SA Drăgășani privind achitarea sumei de 4,4 miliarde lei.

În calitate de comisionar al SC OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea, în perioada 2001 – 2003 (înainte de preluarea societății Oltplast SA Drăgășani), TEXTIL GROUP SRL făcuse către Turcia exporturi de PVC în sumă totală de 1 milion USD, pe care nu le achitase, dar și ținând cont de clauzele contractului de leasing, se poate spunce că intenția lui Akkaya Mehmet Serdarși a asociatului său, a fost de a transfera instalațiile de producție in Turcia, pe banii unei societăți din România.

Pentru garantarea plății transporturilor de PVC din perioada 2001 AKKAYA și OZYASAR au ipotecat în favoarea SC Oltchim SA Râmnicu Vâlcea o parte din bunurile mobile și imobile ale SC Oltplast SA Drăgășani, iar restul instalațiilor, mașinilor și utilajelor SC Oltplast SA au fost transformate în deșeuri de fier vechi și au fost valorificate prin intermediul unei alte firme cu capital exclusiv turcesc, SC SIF METAL IMPORT EXPORT EXPERT SRL Ilfov. Această societate a plătit însă doar 65% din valoarea deșeurilor recepționate, diferența rămânând neachitată până în prezent.

Prin operațiunile derulate, AKKAYA MEHMET SERDAR și OZYASAR EMIN au reușit să valorifice în interes personal activele SC Oltplast SA Drăgășani, încercând totodată să nu își achite obligațiile fiscale în sumă de 4,4 miliarde lei.

După ingineria financiară cei doi turci au dispărut și au încercat sa își șteargă urmele.

Între timp, în 2006, după aproape trei ani, datorită faptului că LTB Textil Group SRL nu și-a onorat niciun fel de obligații prevăzute în contractul de privatizare, prin Notificarea nr. VP4/1063/13 februarie 2006 înregistrată la Regisco în 24 martie 2006, AVAS a reziliat contractul de privatizare a SC Oltplast SA Drăgășani, iar statul român a redevenit acționar majoritar (99,8%) la o societate aproape falimentară.

La 31 decembrie 2006 se face o evaluare și se constată că societatea înregistrează o cifră de afaceri cu mult mai mică decât în anul 2005, veniturile totale față de 2005 erau mai mici, iar cheltuielile din exploatare au înregistrat o scădere, dar față de venituri acestea sunt foarte mari. Concluzia a fost că, înrăutățirea situației indicatorilor economici s-a datorat intrării în incapacitate de plată, urmare a managementului defectuos al societății din anii 2004 şi 2005, și parțial 2006 realizat cu rea-credinţă de către fosta conducere.

Deși în septembrie 2005, prin sentința Tribunalului Vâlcea nr. 493/C/21, s-a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului SC Oltplast SA, în luna mai 2006 tribunalul a respins planul de reorganizare, iar prin sentința comercială nr. 5925/C/18 octombrie 2006 Tribunalul Vâlcea a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei SC Oltplast SA Drăgășani, lichidatorul SC Oltplast SA fiind Vasile Ștefănescu.

În 2007 au fost făcute și ultimele disponibilizări de personal, numărul salariaților ajungând la 14. Aceștia se mai ocupau doar cu gestionarea, paza și asigurarea integrității patrimoniului, sau ce mai rămăsese din el.

Tot atunci prin dosarul 2321/90/2007, se încearcă angajarea răspunderii foștilor membri ai organelor de conducere de la SC Oltplast SA, printre care și Serdar Mehmet Akkaya (fost acționar majoritar),

După ani de căutări interne și internaționale, în 13 octombrie 2010, autoritățile judiciare și Tribunalul Vâlcea au reușit să îl găsească pe principalul vinovat de falimentarea societății Oltplast SA Drăgășani – AKKAYA MEHMET SERDAR, care se bucura de libertate la vila sa din localitatea Voluntari.

La ani de zile de la intrarea Oltplast SA în faliment, în 09 Octombrie 2020 societatea a fost definitiv radiată, iar în prezenta, pe lângă alte afaceri imobiliare, Akkaya Mehmet Serdar deține 40% din DOGA PVC INDUSTRIES SRL (cui – 18053644), firmă administrată de un alt cetățean turc CAPAN ZEKI (acționar 60%) care se ocupă cu … ghiciți cu ce!… Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic.

În încheiere, sperând că vom primi și un răspuns, îl întrebăm totuși pe liderul AUR: „Măria Ta, de la Înalta Poartă vrei să îți cumperi matale tronul?!?…”

Anchetă * Răzvan Negrea * 27-07-2023