Anunțat cu surle și trâmbițe, suplimentarea programului național IMM Plus, cu încă circa 2,5 miliarde de lei, s-a dovedit o noua țeapă pentru antreprenorii români de buna credință.
Ordonanța de urgență a Guvernului, care modifica anexa la OUG nr.18/2024, publicată luni, 16 iunie, în Monitorul Oficial, prevede ca bugetul total al schemei de ajutor de stat asociată Programului IMM Plus crește cu 2.499.875.096,61 lei, până la suma totală de 14.999.250.579,70 lei, iar plafonul total al garanțiilor de stat a crescut cu 2.220.000.000 lei, până la valoarea totală de 13.320.000.000 lei.
De asemenea, prin același act normativ, bugetul de grant crește cu 279.875.096,62 lei până la valoarea totală de 1.679.250.579,70 lei.
Până aici, totul ca la carte. Guvernul se „preocupă” de oamenii de afaceri din România, iar cifrele arată perfect:
Potrivit estimărilor guvernamentale, noua schema de ajutor de stat va sprijini suplimentar circa 2.300 beneficiari, astfel că se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum total 13.800 de beneficiari (ținându-se cont și de vechile plafoane de garantare.
Numai că lucrurile nu stau chiar așa. Sigur ca au fost ajutate încă 2300 de IMM-uri, dar nu oricare. Ci doar alea care au trecut testul de stres.
Iată cum s-au derulat evenimentele.
Luni seara, 17 iunie, OUG a fost publicata în Monitorul Oficial.
Marți, 18 iunie, Fondul Național al Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), instituție mandatată să emită garanții în numele și contul statului român, a împărțit plafoanele de garantare fiecărei bănci partenere în parte.
Miercuri, 19 iunie, aplicația care sta la baza implementării programului, în care au acces Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și băncile partenere, trebuia să fie activă, iar băncile să transmită cererile de garantare pentru firmele interesate de program. Aplicația este gestionată de către STS.
Ce să vezi, aplicația s-a blocat miercuri dimineață și s-a deblocat tot miercuri, după orele 18, adică imediat după ce Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și băncile și-au terminat programul oficial de lucru.
Totuși, niște „apărători și susținători” ai mediului privat au rămas după program și probabil au introdus la greu anumite cereri „prioritare” până s-a consumat întregul plafon alocat.
Ce sa vezi, joi dimineață, 19 iunie, când salariații băncilor au revenit la lucru programul IMM Plus se încheiase deja. Desigur, cu un mare succes!
Ar fi foarte interesantă analiza celor circa 2300 de IMM-uri care au „apucat” noaptea, ca …, la înțelegere cu băncile, să obțină posibilitatea de a fi garantate!
De asemenea, ar fi foarte interesant de văzut ce măsuri a luat conducerea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) în cazul problemei apărute, extrem de suspect, privind nefuncționalitatea aplicației informatice.
Iar dacă ajungem la conducerea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), este bine de știut cine gestionează atâtea miliarde ale statului de ani buni.
Directorul general în funcție de peste 4 ani, numit temporar în toți acești ani, desigur temporar, dar politic, se numește DUMITRU NANCU.
Dar cine este de fapt acest Nancu? În prezent, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), numit politic la conducerea celei mai mari instituții de garantare din România, reprezintă un pericol pentru propriul copil și pentru fosta amantă, angajată în instituția pe care o conduce. Directorul general a cumulat mandate de câte 4 sau 5 luni, cu prelungiri de câte 2 luni pe o perioada de aproape 6 ani, din care peste 3 ani și jumătate neîntrerupt din ianuarie 2020, timp în care amanta care i-a dăruit o fetiță de 7 ani i-a fost permanent subordonată.
Poate părea o știre de can-can, dar oare cum poate explica Ministerul Finanțelor, prin toți cei care i-au fost miniștri în această perioadă faptul că un astfel de om poate conduce sute de angajați?
Mai jos extrase din portal, cu mențiunea că ordinul de protecție definitiv este cel din apel, pe care l-am subliniat.
Întrebările care se pun sunt: Cum își poate exercita mandatul dl. director general, dacă nu poate legătură în niciun mod cu una dintre salariate? Ce fel de protecție îi este oferită acestei salariate în condițiile în care șeful ei este unul dintre miile de agresori monitorizați și înscriși în bazele de date ale evidentei politiei?
O adevărată saga a proceselor are loc între agresor și victima lui, pe rolul instantelor fiind deja înregistrate 8 procese în legătura cu amantlâcul transformat în răfuială pe banii statului, într-o instituție a statului, în văzul și cu știința celor 250 de salariați.
Nr. unic (nr. format vechi) :17987/300/2023 Sectie:Secţia a-IV-a Civilă Materie:Minori şi familie Obiect: ordin de protecţie Stadiu procesual:Apel
Părţi Nume/Calitate parte AFTA ALINA GEORGIANA reprezentant legal al minorei NancApelant Reclamant AFTA ALINA GEORGIANA Apelant Reclamant NANCU DUMITRU Apelant Pârât
Complet: Apel Urgenţă 17 - Minori şi Familie Tip solutie: Admitere apel Solutia pe scurt: „Respinge ca inadmisibil apelul formulat împotriva soluţiei privitoare la contestaţia ordinului de protecţie provizoriu. Respinge excepţia lipsei de interes ca rămasă fără obiect. Admite apelul formulat de apelantul Nancu Dumitru. Admite apelul formulat apelanta Safta Alina Georgiana, in nume propriu şi in calitate de reprezentant legal al minorei N. N.. Schimbă în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că: Admite în parte cererea de emitere a ordinului de protecţie, privind pe reclamanta SAFTA ALINA GEORGIANA şi pe minora N. N., născută la data de xx.xx.2016, în contradictoriu cu pârâtul NANCU DUMITRU. Dispune emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului NANCU DUMITRU pe o durată de şase (6) luni de la data emiterii ordinului, cu următoarele măsuri-obligaţii sau interdicţii: • obligă pârâtul să păstreze o distanţă minimă de 30 de metri faţă de reclamanta SAFTA ALINA GEORGIANA, cu excepţia perioadelor in care părţile se află la locul de muncă comun, când pârâtul este obligat să păstreze o distanţă minimă de 5 de metri faţă de reclamanta SAFTA ALINA GEORGIANA; • obligă pârâtul să păstreze o distanţă minimă de 30 de metri faţă de minora NANCU NICOLE; • obligă pârâtul să păstreze o distanţă minimă de 100 de metri faţă de reşedinţa reclamantei şi a minorei, situată în Bucureşti, str. Aurel Vlaicu nr. 147, Bl.20, sc.2,et. 5, ap. 67, sector 2 ; • interzice pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta SAFTA ALINA GEORGIANA şi cu minora NANCU NICOLE. O copie de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus emiterea ordinului de protecţie se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunţării hotărârii, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa reclamantei, a minorei ?i a pârâtului, precum şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. Atrage atenţia pârâtului că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune, conform art. 38 alin. (6) din Legea nr. 217/2003. Atrage atenţia reclamantei, inclusiv în calitate de reprezentant legal al minorei Nancu Nicole, asupra faptului că respectarea ordinului de protecţie este obligatorie şi pentru persoanele protejate şi cu privire la faptul că, în cazul în care persoana protejată prin ordinul de protecţie încalcă dispoziţiile acestuia, ea va fi obligată la acoperirea cheltuielilor generate de emiterea şi punerea în executare a ordinului. Menţine în rest sentinţa civilă apelată. Definitiva. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 27.07.2023 ora 15.00. Document: Hotarâre 2209/2023 27.07.2023”
Este adevărat că între timp Dumitru Nancu a obținut retragerea plângerii, dar fapta rămâne faptă. Exista și mai multe rapoarte ale Curții de Conturi a României în care au fost constatate mai multe nereguli grave în legătură cu ocuparea unor posturi de conducere și de execuție la nivelul FNGCIMM. Aspectele sesizate de Curtea de Conturi a României vizează neintroducerea ajutoarelor de stat în ReGAS și exercitarea defectuoasă a funcției de resurse umane la nivelul FNGCIMM precum și o serie de încălcări ale Codului Muncii și CCM aplicabil în perioada supusă controlului Curții de Conturi. Persoanele responsabile sunt nominalizate în raport, în frunte cu directorul general al FNGCIMM S.A.- IFN- Domnul Dumitru Nancu.
* Angajările efectuate cu concursul domnului director general s-au desfășurat fără respectarea prevederilor Regulamentului Intern, CCM și Codului Muncii în vigoare, salariile au fost stabilite unilateral și discreționar, în unele cazuri chiar la maximum din grilă, fără a ține cont de nivelul de pregătire și expertiza a angajaților.
* Problemele semnalate de Curtea de Conturi cuprind de la chestiuni de organizare internă, până la cele de activitate externă, cum ar fi scoaterea la concursuri simulate a unor posturi „cu dedicație”, angajarea unor persoane fără concurs sau fără ca posturile să existe în statul de funcții.
* În perioada mandatului domnului director general, schema de personal a FNGCIMM a fost suplimentata de la aprox.182 de salariați (angajați efectiv la finele anului 2019, înainte de preluarea mandatului de către dl. director general), până la peste 250 de salariați angajați în prezent în cadrul FNGCIMM S.A.-IFN. Din informațiile pe care le deținem, ascunzându-se în spatele principiului organizării unor concursuri, au fost angajați salariați fără nicio experiență în câmpul muncii sau cu vechime anterioară total nerelevantă pentru activitatea unei instituții financiare, cum ar fi: muncitori necalificați, zidari, persoane care închiriau șezlonguri etc. Bazându-ne și pe constatările Curții de Conturi și pe constatările salariaților, avem suspiciuni rezonabile că aceste angajări ar fi doar rezultatul unor favoruri și că simulările interviurilor și concursurilor în vederea angajării ar servi doar ca bază aparent legală pentru promovarea unor cunoscuți și apropiați ai domnului director general, cu precădere provenind din județele Constanța (de unde este și dl. Dumitru Nancu) și Tulcea (de unde este dl. Stelică Fudulea – membru CA), ceea ce pune în pericol locurile de munca și însăși existenta instituției pe termen mediu și lung;
Acestea sunt doar semnale de alarmă trase pentru acest moment în presă. În mod cert, lucrurile nu vor rămâne așa și vor ieși la suprafață. Ar fi foarte interesant ce răspunde ministrul Marcel Boloș, de facto conducătorul FNGCIMM, referitor la toate cele mai sus prezentate, în ceea ce privește actuala conducere a Fondului. Și asta pentru că cei din conducerea FNGCIMM se laudă peste tot că au girul politic pentru tot ceea ce fac, iar ministru ȘTIE totul. Oare?
Știe oare ministrul despre ordinul de protecție emis de instanță împotriva lui Dumitru Nancu director general FNGCIMM, față de o salariata a Fondului, cu care acesta are un copil? Dacă știe putem pleca din țara asta….
Știe dl. ministru de neregulile financiare si administrative care se petrec la Fond:
1. Extinderea NEJUSTIFICATA a rețelei teritoriale a FNGCIMM cu reprezentante sau sucursale în Slatina, Galați, Arad, Sibiu, Buzău, Constanta, etc în care au fost angajați membrii ai CNIPMMR și unde se scurg banii FNGCIMM, adică banii statului
2. Cum de statul lasă angajamente de miliarde pe mana unui astfel de individ dubios? La începutul acestui an, Libertatea titra alte „întâmplări” petrecute recent în instituția condusa de dlui. Nancu, chestiuni care merg clar către zona penală. Informațiile noastre arata ca Ancheta a fost oprita din rațiuni „politice”!!!
În mod cert, toți cetățenii vor plăti oalele sparte pe care statul le va plăti de pe urma managementului defectuos al acestui personaj de moralitate dubioasa, susținut pe filiera Ludovic Orban?