Președintele centrist în exercițiu al României, Klaus Iohannis, a demisionat luni pentru a preîntâmpina cererea de demitere a partidelor de opoziție în parlament, alegătorii fiind extrem de polarizați și terenul cultivat de extremă-dreapta înaintea alegerilor prezidențiale repetate din mai.
Uniunea Europeană și statul membru NATO, care se învecinează cu Ucraina, au fost cufundate în haos instituțional anul trecut, când criticul NATO de extremă dreaptă puțin cunoscut Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
După acuzațiile de ingerință a Rusiei - negate de Moscova - instanța supremă a României a anulat alegerile și a declarat că Iohannis, al cărui al doilea și ultim mandat a expirat pe 21 decembrie, va rămâne până când succesorul său va fi ales într-o reluare a alegerilor din mai.
Dar trei partide de opoziție de extremă dreapta, care controlează aproximativ 35% din locurile în parlament, au depus o moțiune de demitere a lui Iohannis. Partidele au valorificat furia populară îndreptată împotriva partidelor de clase pro-europene înfundate în acuzații de corupție.
Având în vedere moțiunea pentru vot și Iohannis profund nepopular, analiștii au spus că unii parlamentari din partidele pro-europene ar putea acorda efortului de demitere al dreptei dure majoritatea necesară.
„Solicitarea va avea consecințe atât pe plan intern, cât și în străinătate”, a declarat Iohannis reporterilor. „Pentru a scuti România de această criză inutilă și negativă... îmi dau demisia din funcția de președinte”.
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, șeful Partidului Liberal, membru al coaliției de guvernământ, va prelua funcția de președinte interimar cu puteri limitate până la alegeri.
Crin Antonescu, candidatul la președinție susținut în prezent de cele trei partide de coaliție de guvernământ, a spus că demisia lui Iohannis este „preferabilă unui proces de demitere, care ar fi pus o temă falsă pe agenda publică”.
Sprijinul pentru Georgescu, care a spus că Ucraina este un stat artificial, în sondajele de opinie aproape s-a dublat de la votul anulat și el rămâne cea mai bună alegere a alegătorilor, deși nu este clar dacă i se va permite să candideze din nou. În octombrie anul trecut, instanța supremă a interzis să candideze un alt politician de extremă dreapta, Diana ȘoȘoacă.
Cele trei partide de extremă dreapta își folosiseră campania împotriva lui Iohannis drept motiv pentru a organiza proteste și a se ocupa de agenda politică.
Se estimează că 1.000 de susținători pro-Georgescu au organizat luni un protest în fața sediului guvernului, ciocnindu-se pentru scurt timp cu poliția.
„Dacă și-ar fi dat demisia în decembrie, atunci ar fi ajutat (atenuarea tensiunilor)”, a spus Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai. „Acum, opoziţia de dreapta dreaptă este consolidată şi poate revendica o altă victorie”.
★ 11.02.2025 ★
