Într-un oraș nu foarte îndepărtat de al nostru, posomorât de faptul că nu poate răzbi cu relativitatea, profesorul Klaudius Șifonăreanu vrea să tragă un pui de somn.
Dintr-o dată, un ecou răsunător îl face să tresară și somnul îi sare instantaneu. O cheamă atunci pe Doinița, o fată de curte, însărcinată cu ștersul prafului și întreținerea curățeniei în divanele rezidențiale.
- Doinița, suflețelul meu bălai! Ce este cu agitația asta în blocul nostru liniștit? Gălăgia e prea mare și nu-mi găsesc pacea interioară.
- Klaudius, învățătorul meu cutreierător! Este preambulul alegerilor ce vor avea loc duminică. Alegem Președintele Asociației noastre de bloc.
- Dar avem deja unul. Nu mai este „Covrigel”?
- Încă îl avem, dar locatarii cred că ne fură.
- Și chiar ne fură?
- Eu cred că da, zice Doinița suspinând și lăsând privirea către dușumeaua tocită de timp. Tu ai intrat vreodată în apartamentul lui?
- Nu.
- Ei bine, eu am intrat de câteva ori. Are parchet laminat, pereții sunt vopsiți cu alb, are pat cu baldachin și orgă de lumini colorate în tavan. De unde bani pentru parchet, baldachin și orgă, dacă el a închis covrigăria de doi ani?
- E clar, zice Klaudius. Ăsta ne fură și nevestele. Dar, pe cine votăm?
- Mai candidează unul, Georgel Porumbel. S-a mutat în bloc doar de o lună, dar lumea îl vorbește de bine. Cică e cantor la biserică și are și ceva sfânt în el.
Soneria de la ușă sună prelung. Claudius deschide enervat.
În cadru este un bărbat ușor grizonat, nici înalt nici pitic, nici slăbuț nici rotofei, cu ochii limpezi și cu un zâmbet larg pe față.
- Bună ziua, zice el. Mă numesc Georgel Porumbel și am venit călare pe un cal alb să aduc pacea între pereții igrasioși ai acestei scări de bloc vechi.
- Aha, dumneata ești cel care vrea să ne fure nevestele mai abitir decât Covrigel! Ia, spune, domnule, apă rece ne dai?... Că nu prea avem. Eu, ca profesor, trebuie să mă inspir stând cu picioarele într-un lighean.
- Nu vă dau domnule Șifonăreanu! Apa nu este ceea ce credeți voi, adică lichidul vieții.
Apa este vectorul care ne fură informațiile, care ajung apoi la ei.
- Ce informații, domnule? Văd că matale pari destul de spălat pe picioare.
- Să vă explic. Un consum mare de apă rece arată că se gătește enorm, iar apoi se trage apa enorm. Compania asta așteaptă. Dublează imediat prețul și ridică, tot enorm, nivelul de salarizare. Unde nu mai pui că și primăria a majorat cu 25% impozitele blocului. Așa că, o oră de apă rece pe zi, vă ajunge.
- Atunci apă caldă!...
- Firește, apa caldă conține informații fierbinți. Dacă ai un consum foarte mic, colocatarii te vor bârfi că îți neglijezi soția. Dacă e foarte mare, lumea va zice că faceți sex ca iepurii. Așa că... apă caldă, doar jumătate de oră pe zi. Ajunge cât să faceți amor de trei ori.
- Ai dreptate, domnule! Nu ești chiar așa de prost. Mai că-mi vine să te votez...
- Mulțumesc, cetățene! Dacă mă votezi, votezi cu poporul!
- Dragul meu Georgel, gândești cam nebunatic. Acum te crezi poporul?
M-am răzgândit. Nu te mai votez! În plus, numele de Georgel îmi aduce aminte de cineva din județul vecin. Un așa-zis profesor de fizică. Educație fizică!... Ăsta spunea că o fisură a peretelui poate fii generată chiar și de un strănut. O blasfemie!... Bănuiesc că nici dumneata nu suporți fizicienii.
- Habar n-am ce sunt fizicienii! Dar dacă fac parte dintr-o sectă protestantă, trebuie reconvertiți fără milă.
- Gata, domnule! M-am hotărât. Nu te votez! La revedere!
Georgel Porumbel a plecat ușor furios. În liniștea mormântală ce se asternuse peste holul lunguieț se aude vocea Doiniței care zice:
- Bai, Klaudius, ești prea conservator! Nu te uita urât! Omul acesta este un bărbat interesant. Chiar original. Eu parcă l-aș vota!
- La cum arată, nu cred că trece în turul al doilea. Iar dacă trece, te las pe tine să-i anulezi primul tur.
★ PAMFLET ★
★ 16.02.2025 ★
