Ca urmare a invitației primite din partea Clubului Anteprenor și Ziarului Pozitiv, am fost onorată să particip la evenimentul organizat la Aula ”Sergiu Chiriacescu” a Universității Transilvania din Brașov. Prin intervenția mea am abordat în cadrul Pilonului de dezvoltare – Educația, un subiect de maximă importanță, care necesită atenție și acțiune imediată: Formarea elevilor prin învățământ profesional dual în era inteligenței artificiale.
Într-o lume marcată de digitalizare accelerată și de extinderea utilizării inteligenței artificiale (AI) în toate sectoarele economice, învățământul profesional dual trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevant și eficient. În acest context, intervențiile esențiale în învățământul profesional dual nu sunt doar o oportunitate, ci o necesitate pentru a asigura o pregătire adecvată a viitorilor specialiști.
Materialul elaborat, analizează provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii și propune soluții concrete pentru modernizarea acestui sistem de educație, astfel încât să răspundă mai bine cerințelor angajatorilor și să ofere elevilor competențele necesare pentru succesul profesional în economia viitorului.
Redefinirea competiției pe piața muncii ca efect al utilizării tot mai extinse a inteligenței artificiale. Rolurile, competențele, abilitățile angajaților suferă transformări rapide, generând oportunități pentru specializări în domenii emergente. Sarcinile previzibile și repetitive sunt cele mai vulnerabile la automatizare, fiind înlocuite de roboți și procese automatizate.
Domeniile vulnerabile sunt multiple și includ sectoare pentru care în prezent, învățământul preuniversitar formează specialiști: industria prelucrării materialelor, logistica și transportul, serviciile și comerțul. Automatizarea reduce necesitatea operatorilor umani în multe dintre aceste domenii: CNC-urile automatizate reduc necesitatea operatorilor umani pentru multe tipuri de prelucrare. Sudorii manuali sunt înlocuiți de roboți de sudură, deja utilizați în industria auto și a construcțiilor metalice. Tâmplarii mecanici sunt înlocuiți de tehnologii avansate și imprimare 3D în industria mobilei. Bunurile din depozite automatizate sunt gestionate, sortate și livrate fără intervenție umană. Operatorii call-center sunt înlocuiți de chatboți și AI conversațională, iar casierii – eliminați prin soluții de plată automatizate (self-checkout, recunoaștere facială, plăți contactless etc.).
Nu toate meseriile vor dispărea, dar multe vor suferi transformări!
Pentru a răspunde acestor provocări, este esențial să intervenim rapid pentru adaptarea învățământului profesional dual, prin următoarele măsuri:
Integrarea competențelor digitale în curriculum, astfel încât elevii să dobândească abilități necesare pentru utilizarea, întreținerea și programarea mașinilor automatizate. Această adaptare este crucială pentru a asigura relevanța formării în fața extinderii rapide a tehnologiilor noi.
Dezvoltarea unor platforme de e-learning care să permită învățarea adaptativă, să ofere elevilor posibilitatea de a învăța în ritm propriu, teste de adaptabilitate tehnologică pentru verificarea capacității de a lucra cu noi tehnologii/ echipamente și care să furnizeze feedback automatizat; în acest proces, profesorii să exercite în mai mare măsură un rol de facilitator, de coach, în dezvoltarea gândirii critice, creativității și inovării.
Integrarea și utilizarea realității augmentate (AR) și virtuale (VR) în procesul de învățare pentru a oferi elevilor experiențe educaționale imersive și practici virtuale.
Recalificarea în domenii emergente este esențială pentru a oferi specializări în domenii precum cybersecurity, întreținerea sistemelor AI și operarea roboților industriali. Aceste calificări vor ajuta elevii să se integreze rapid pe piața muncii și să răspundă cerințelor în continuă schimbare.
Formarea pentru calificări hibrid – adaptate noilor realități tehnologice, de exemplu, mecanici auto care să învețe diagnoza software pentru mașini electrice; această formare interdisciplinară va crea profesioniști mai flexibili, capabili să se adapteze rapid la noile tehnologii.
În calitate de vicepreședinte în Comisia pentru Învățământ din cadrul Camerei Deputaților, voi întreprinde demersurile necesare care să conducă la îmbunătățiri ale acestei oferte educaționale, în următoarele direcții:
Actualizarea Registrului Național al Calificărilor Profesionale (RNCP - ANC) - crucială pentru integrarea abilităților digitale necesare pe piața muncii. În paralel, trebuie asigurată coerența între standardele ocupaționale (SO) și cele de pregătire profesională (SPP), pentru a menține relevanța calificărilor și adaptabilitatea acestora la diferite ocupații și sectoare de activitate.
Crearea unui fond național pentru reconversie profesională și formare continuă, finanțat din Fondul social european Plus (FSE+) și bugetul de stat, care să sprijine angajații pentru recalificări în meserii viabile; astfel, vor fi oferite oportunități pentru dezvoltarea competențelor necesare în sectoare emergente.
Introducerea unui sistem de ”micro-certificări” - școlile profesionale să poată oferi cursuri scurte, acreditate/recunoscute oficial pentru competențe digitale/ specifice, precum utilizarea AI în producție și întreținerea roboților, măsură care va conferi absolvenților flexibilitate pe piața muncii și răspuns rapid la cerințele angajatorilor.
Obligativitate pentru formare continuă în noile tehnologii - este necesară introducerea unui program național de formare continuă pentru personalul didactic care să vizeze AI, automatizarea precum și utilizarea noilor tehnologii în procesul de predare. Cadrele didactice trebuie să participe la cursuri de perfecționare la fiecare 3-5 ani pentru a-și îmbunătăți competențele digitale, tehnice, a-și adapta metodele de predare la noile realități economice, asigurând astfel o educație de calitate.
Extinderea și susținerea parteneriatelor între școli și companii - colaborarea strânsă cu companiile tehnologice este esențială pentru actualizarea cunoștințelor profesorilor. Companiile ar trebui să ofere stagii de formare pentru profesori, maiștri instructori și tutorii din învățământul profesional dual, facilitând transferul de know-how din industrie către mediul educațional.
Crearea unei rețele naționale de mentori - o rețea națională de mentori va conecta profesorii cu experți din domeniul tehnologic, precum AI și robotică. Această inițiativă va facilita accesul rapid la informații și bune practici, îmbunătățind astfel calitatea predării și adaptabilitatea cadrelor didactice.
Revizuirea curriculei în formarea inițială a personalului didactic - curricula trebuie ajustată pentru a include competențe digitale și utilizarea tehnologiilor automatizate. Este esențial ca formarea inițială a personalului didactic să cuprindă pedagogie digitală și adaptarea la noile echipamente tehnologice, asigurându-se astfel predarea interactivă, utilizarea tehnologiilor AR, VR și crearea de RED-uri.
Aceste propuneri se sprijină pe succesul dovedit al formării profesionale în sistem dual la Școala Profesională Germană Kronstadt Brașov – un proiect lansat acum 13 ani de o echipă de profesioniști cu viziune și o strategie bine definită. Astăzi, acest model este un exemplu de bună practică, demonstrând impactul unei educații adaptate cerințelor pieței muncii.
Deputat,
Ariana BUCUR
