Anchete

Partea a treia. Cum a ajuns jaful de la RIAL Braşov subiect de cercetare ştinţifică. Justiţia #rezist ,,independentă” doarme!

Am avut la vremea respectivă
acest articol, dar dl. Alexandru Petrescu de la ,,Gezeta Braşovului” a acţionat
mai rapid decât mine – felicitări – şi l-a publicat primul.

Îl reiau pentru că merită
acest subiect readus în atenţia autorităţilor. De ce? Pentru că până şi Corpul
de Control al premierului A. Năstatse din 2004 estima frauda de la Braşov în
afacerea RIAL la 1.000.000.000 dolari – un miliard de dolari mai exact – la
vremea respectivă! Am scris acest lucru atunci în ,,Evenimentul Zilei”

Eh, subiectul a ajuns şi la
nivel de cercetare ştinţifică, că aia juridică doarme-n… vile. Scripcaru ştie
la ce ne referim.  

Cercetare științifică a fost
realizată de profesorul  Ștefan UNGUREAN şi publicată pe
site-ul http://www.romaniasociala.ro  – Institutul de Cercetare a
Calității Vieții – Academia Română.

Profesia domnului  Ștefan UNGUREAN  este de sociolog, iar ocupația: este acea de
conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea
,,Transilvania” din Brașov.

 

Despre proprietari. La naționalizarea din 1950, conform Rolul Fiscal
nr. 59 din arhiva Primăriei Brașov, la imobilul de pe strada Castelului nr. 46
(fost Castelului nr. 44), apare numele Weinhold Henrich și el este cel care a
plătit ultimele impozite, din 1948 și 1949. Tot Weinhold Henrich a fost
deportat împreună cu soția, fiica și doi nepoți în 1952 de la aceeași adresă.

Începutul acestui caz 
pleacă de la o sentință dată în noiembrie 2000 de către Judecătoria Brașov care
atribuie lui Constantin Dora o treime din imobilele de pe str. Castelului cu CF
26 cu topurile 4884, 4885, 4886, 4887, 4888 și 4889, fără a preciza numerele de
stradă. La proces Constantin Dora a prezentat, pe o copie xerox (neexistând
originalul) a unui act fals, de vânzare-cumpărare, care arăta că mama ei, Roza
Folker, a cumpărat acea treime din imobilele cu topurile de mai sus de la
fostul proprietar, Jekelius Walter, încă din 1961.

În ianuarie în 2001 mama lui
Dora, Roza Folker, moartă fiind (!), a fost înscrisă în Cartea
funciară 26 Brașov, pentru imobilele în cauză de la numerele top
4884,4885,4886,4887,4888,4889.

Poliția Brașov, prin adresa
711786/16.12.2005 arată că în perioada 9.09.1960 până în 10.02.1963 Roza Folker
a fost închisă pentru delapidare, fals și neglijență în serviciu.

De unde rezultă că din
închisoare în 1961, în plin regim comunist al lui Dej, cineva și-ar fi
investit banii și a cumpărat o treime din trei imobile, 14 apartamente potrivit
presei, în speranța că odată și o dată regimul comunist va cădea și va fi
proprietară. Faptul că a cumpărat 14 apartamente în timpul lui Gheorghiu
Dej din închisoare a apărut ca plauzibil în fața instanţei, aceasta
dându-i drept de intabulare. Drept care a plătit o taxă de timbraj, pentru
o treime din imobile (14 apartamente) în valoare de 30 de lei bani
actuali (echivalentul a 15 covrigi).

Hârtia xerox fără valoare a
fost depusă în instanță în 10 noiembrie 2000 și imediat, după șapte
zile, la 17 noiembrie 2000, expresie a unei eficiențe ieșite din comun
(procesele de acest tip durează luni, dacă nu ani), sentința îi dădea dreptul
la intabulare, împroprietărind-o cu o treime din imobilele de la topurile din
CF 26. (Dosar nr. 17988/2000, Judecătoria Brașov. La proces, RIAL nu a
participat pe motiv că nu a fost înștiințat (?). Pe cale de consecință, RIAL nu
și-a anunțat chiriașii care, neștiind de acest proces, nu s-au putut apăra.

Împotriva lui Constantin Dora
nu s-a luat nici o măsură. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, în
rezoluţia din 28.12.2005 din dosarul nr. 5893/P/2004, consideră Dora Constantin
nu a făptuit falsul, că acesta a fost făcut de un autor necunoscut (AN), iar
acest autor nu poate fi cercetat întrucât ,,s-a împlinit termenul de prescripție
penală”.

Raportul de expertiză
criminalistică  a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov,
la data de 26.05.2005. Sentința greșită a fost dată în 17 noiembrie 2000,
termenul de prescripție a faptelor de natură penală a fost în noiembrie 2005,
iar procurorul a dat rezoluția de prescriere a faptelor, după o lună după ce
s-a împlinit termenul de prescripție, adică 28.12.2005. Adică la 6 luni de când
a avut pe masă expertiza cu actul fals, fără să facă nimic între
timp. Singura ,,măsură” luată a fost promovarea
judecătoarei  de la Judecătoria Brașov la Tribunalul
Brașov în 2003, în pofida  scandalul de presă din  ziarele locale şi
centrale.  .

Nefiind condamnată de
Parchet, prin rezoluţia din 28.12.2005 dată de procuror, procesul civil în care
Constantin Dora revendică imobilele mergea înainte, cu toate că în instanță s-a
prezentat rezoluția Parchetului că actul era fals. Instanța a cerut pentru
rezolvarea cazului ca semnatarul actului din 1961 (dovedit fals!), Jekelius
Walter, să se prezinte prin anunț public, iar dacă este decedat să se facă
dovada actului de deces.  Cu toate că s-a prezentat actul de naștere al
lui Walter Jekelius, în care se preciza data nașterii (în 1887), deci ar fi
trebuit să aibă 120 ani în 2007 (!), instanța a insistat să se aducă copie după
actul de deces din Germania, lucru aproape imposibil.

În 2007, una din părțile implicate totuşi a reușit,
prin intermediul comunităţii germane, să afle data şi locul decesului lui
Walter Hans Jekelius din Germania, care a murit în 1989 la vârsta de 102
ani  şi, ca urmare, moștenitorii lui Jekelius au venit direct în instanță
în aprilie 2008  şi au dat-o astfel pe Constantin Dora la o parte.

Moștenitorii însă au preluat
exact ceea ce a pretins Constantin Dora, asta însemnând că alături de treimea
din imobilele Castelului 42-44 care au aparținut într-adevăr familiei Jekelius,
au preluat și o treime din imobilul Castelul nr. 46, care nu a aparținut
niciodată familiei Jekelius.

În 2012 familius Jekelius obține
din partea instanței prin Hotărâre Judecătorească dreptul de a se intabula cu
drept de succesiune (și nu retrocedare) pe o treime din trei imobile (str.
Castelului nr.42, 44 și 46) de la CF 26, cu topurile aferente, modificate față
de realitate, care includea şi imobilul de la nr. 46 care nu le-a aparţinut
niciodată.

În 2014 experta desemnată
preia în totalitate sentința nr 9768 din 09.11.2007 a Judecătoriei Brașov cu
modificările ,,legalizate” în ce priveşte situarea pe teren şi, fără să se mai
facă o expertiză topografică actualizată (!) a imobilului de pe str. Castelului
nr. 46, consideră că moştenitorii din Germania
au dreptul la 1/3 din valoarea imobilului.

Adică la 548.242 lei, mai precis 3 apartamente de la
imobilul de pe str. Castelului 46 plus diferența de bani până la suma arătată.
Atât Tribunalul Brașov cât și Curtea de Apel Brașov
au respins cererile de la dosar ale lui Vladimir Chirilă de a se face o nouă
expertiză topografică privind situarea imobilului.

În acest fel, prin
respingerea repetată a expertizei topografice, prin trimiterea cauzei spre
rejudecare, de Tribunalul Brașov şi Curtea de Apel Brașov, s-a anulat
posibilitatea ca modificările neconforme cu realitatea să fie dovedite în
instanță.

În 2016 Curtea de Apel Brașov
a luat de bună ,,expertiza” din 2006, pe care se baza sentința nr.
9768/09.11.2007, deci expertiza cu 10 ani
în urmă, care avea ca parte componentă ,,harta colaj” din bucăţi lipite de la
OCPI Brașov şi Arhivele Naționale Brașov cu modificărea numerelor de top. Va
urma.

Iulian Rinder

Alătură-te canalului de WhatsApp Argumentul.