Parlamentul European a votat
joi o rezoluție inițiată de grupul Renew
(un fel de Reset) al cărui președinte e Dacian Cioloș, liderul PLUS, partid aflat la
Guvernare în România, prin care declară Uniunea Europeană „zonă de libertate
LGTBIQ”, anunţă Active news.
„Evenimentul” are loc la doi
ani după ce autorități locale din Polonia au creat peste o sută de „zone libere
de LGBTIQ”, anunță un comunicat emis de P.E. împotriva voinței Poloniei, care
este stat membru al Uniunii și a făcut opinie separată pe subiect, la fel ca
alte state estice. De remarcat este și inventarea unor „drepturi LGBTIQ” care
adaugă la Drepturile Omului, precum și strecurarea lor printre „valorile
europene fundamentale”, încă din toamna anului 2020, când șefa Comisiei
Europene, Ursula von der Leyen, a îndrăznit să amestece LGBT-ismul în discursul despre strategia U.E.
pentru depășirea efectelor corona-crizei.
Rezoluția Parlamentului
European, sprijinită și de Comisia Europeană, a fost adoptată pe 11 martie cu
492 de voturi pentru, 141 împotrivă și 46 de abțineri, informează Agrepres.
„Ca răspuns față de regresul
drepturilor LGBTIQ în unele state ale UE, în special Polonia și Ungaria,
membrii Parlamentului European au declarat joi Uniunea Europeană o „Zonă de
Libertate LGBTIQ” ”, precizează parlamentul european, a cărui declarație este
și o reacție împotriva creării „zonelor libere de LGBTIQ” în Polonia.
Acestea din urmă, se arată în
comunicatul PE, „sunt parte a unui context mai larg în care comunitatea LGBTIQ
în Polonia este supusă la tot mai multe discriminări și atacuri, în special
creșterea discursului de ură din partea autorităților locale, oficialilor aleși
(inclusiv actualul președinte) și mass-media proguvernamentale”.
După ce executivul comunitar
a respins finanțări europene pentru orașele poloneze criticate la Bruxelles
pentru aceste măsuri, Parlamentul European cere Comisiei Europene să meargă
chiar și mai departe împotriva Poloniei, sugerând astfel proceduri de
infringement, activarea Articolului 7 și aplicarea recentului mecanism de
suspendare a fondurilor europene prin invocarea încălcării statului de drept.
Declarația Parlamentului
European face referire și la Ungaria, criticând rezoluția adoptată de orașul
Nagykáta în noiembrie 2020 pentru interzicerea „diseminării și promovării
propagandei LGBTIQ” și amendamentele constituționale adoptate o lună mai târziu
de parlamentul de la Budapesta care, potrivit Parlamentului European,
„limitează și mai mult drepturile persoanelor LGBTIQ” și „nu țin cont de
existența persoanelor transgender și non-binare și le limitează dreptul la
viața de familie”.
„Persoanele LGBTIQ oriunde în
Europa trebuie să se bucure de libertatea de a trăi și de a-și arăta public
orientarea sexuală și identitatea de gen fără teama intoleranței, discriminării
sau persecuției, iar autoritățile de la toate nivelurile de guvernare în
întreaga Uniune Europeană trebuie să protejeze și să promoveze egalitatea și
drepturile fundamentale pentru toți, inclusiv pentru persoanele LGBTIQ”, se
concluzionează în declarația votată de parlamentari ai UE.
Dezbătută miercuri, aceasta a
fost sprijinită de principalele grupuri politice europene, respectiv grupul
popularilor (PPE), cel al socialiștilor (S&D) și Renew Europe, care a inițiat
rezoluția, în timp ce grupul Identitate și Democrație și cel al Conservatorilor
și Reformiștilor au catalogat-o drept „ridicolă”, potrivit agenției EFE.
I. Rinder