Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de Revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului), măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturiirealist socialiste. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.
Clădirea Palatului Parlamentului este atât de mare, încât – cu toate că găzduiește Legislativul, un centru de conferințe și trei muzee – este goală în proporție de 70%. Facturile la electricitate, apă și canalizare depășesc anual 8.000.000 de lei.
O sumă infimă am putea spune! Dacă ne uităm la cât cheltuiește statul român cu „norocoșii” care lucrează în „Casa Poporului„, începem să le dăm crezare aleșilor care ne amintesc într-una că „nu mai sunt bani!…„
Potrivit datelor publicate pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului, în 2020, cheltuielile cu parlamentarii au fost de peste 225.000.000 de lei. „Aceste cheltuieli reprezintă veniturile nete ale parlamentarilor, diurna pentru deplasarea la Palatul Parlamentului şi în circumscripţiile electorale, cazarea, transportul, telefonia mobilă, desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare care funcţionează în cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale şi deplasările în străinătate.”
Dar viața bună nu dispare nici după încetarea activității în Palatul Parlamentului! Potrivit http://www.hotnews.ro, „peste 9 miliarde de lei au fost bugetați numai anul trecut pentru plata pensiilor speciale, din care peste 8 miliarde pentru plata pensiilor militare de stat și 1 miliard a pensiilor de serviciu. În total, în România se plătesc, anual, aproape 160.000 de pensii speciale”, asta in timp ce, cea mai mică pensie din 2021 nu depășește 100 de lei.
Cu toate că anul acesta s-a votat în unanimitate eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, 142 dintre cei foștii demnitari au contestat în Instanță decizia pentru motivul ca: „pensia speciala este un drept care li se cuvine”.
