A fost odată un căcat,
Gras, negru, grizonat.
Și era prost și îngâmfat,
Cum este oricare căcat.
Și avea și doi căcăței,
Tare mirositori erau și ei.
Doar că-ntr-o zi ei au plecat,
Lăsându-l singur pe căcat.
Nevasta-sa nu mai putea,
Cât de tare el puțea.
Și uite așa căcatul nostru,
Pute singur așa ca prostu'.
Într-un an a candidat,
C-a vrut să fie mai căcat.
Prostit, poporul l-a votat,
Și l-a făcut și mai căcat.
Dar pentru că a fost uitat,
Cu încă unul el s-a luat.
Și a apărut televizat,
Să ne-amintim de-acest căcat.
Iar cum stătea întins pe jos săracu’
O vaca l-a păscut și l-a luat dracu’.
L-a rumegat și digerat,
Și-a doua zi l-a bălegat.
Morala:
Nu te mai da mare căcat,
Că-ai să-ajungi un balegat!
PAMFLET fără a face referire la cineva anume. Simpla asemănare este pur și simplu întâmplătoare.
