Azi, 14 octombrie, se împlinesc
77 de ani de la masacrul de la Moisei, din 1944. Atunci soldații unguri ai lui
Miklós Horthy au ucis 29 de români și trei evrei în două case din Moisei, din care astăzi mai există
doar una singură, devenită acum muzeu.
La finele celui de-al Doilea
Război Mondial, ei au dorit să devină liberi cu câteva zile mai devreme. Dar au
fost prinși de către trupele hortiste în retragere și ținuți două săptămâni
nemâncați într-o casă din Vișeul de Sus.
Dintre cele 31 de victime, 24
erau originari din județul Mureș, trei din județul Cluj și patru din județul
Maramureș. Potrivit sursei citate, acești țărani ardeleni erau internați în
lagărele de muncă din orașul Vișeu de Sus, fiind acuzați de „trădare de
patrie”, de patriotism românesc ori partizanat.
Mai apoi, propaganda
comunistă a făcut din ei partizani, care ar fi luptat pentru eliberarea
Transilvaniei de Nord. Hortiștii i-au considerat însă trădători ai statului
maghiar
În ziua de sâmbătă, 14
octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de
militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în
prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o
căsuță de lemn, fiind împușcați de către soldații maghiari, care trăgeau prin
geamuri și ușă. În continuare au fost uciși și ceilalți români. Masacrul s-a
întâmplat pe la orele 15, iar ulterior în aceeași noapte, militarii incendiind
satul și arzând circa 300 de case.
Cadavrele, intrate deja în
putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului,
când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a
înălțat o troiță de lemn, înlocuită după câțiva ani de un obelisc din piatră.
La Moisei există și un
monument ( foto) ridicat în cinstea acestor români și evrei uciși de hothyști,
monument ce cuprinde 12 figuri de piatră – 2 chipuri omenești și 10 măști
tradiționale maramureșene – fiind realizat de sculptorul maramureșan Gheza Vida.
I. Rinder
