Legea pentru ,, aprobarea Ordonanței
de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în
executate a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal” a
fost depusă depusă la Senat de către Guvernul demis Câțu pe data de 09.11.2021 și
a fost aprobată pe repede înainte în data de 17.11.2021.
În acea perioadă, când fost ,,clocită” Ordonanța anterior amintită, Dacian Cioloș a guvernat România, mai exact de la 17
noiembrie 2015 până la 4 ianuarie 2017. Guvernul său a fost unul apolitic, de
tehnocrați, și a fost învestit atât cu voturile majorității parlamentare, cât și
cu cele ale opoziției.
Totuși ,,tehnocratul Cioloș” a
lansat o Ordonanță care sporea teribil puterea Parchetelor – a nu se confunda
activitatea procurorilor cu cea a justiției, cum fac istericii haștagiși – și care
refacea protocoalele Parchete – Servicii Secrete de interceptări la grămadă,
făcute pe genunchi.
Totuși fiind vorba de capacitate ca
procurorul să pună în executare supravegherea tehnică ori să dispună ca aceasta
să fie efectuată de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte
organe abilitate ( a se citii servicii ) ale statului, Curtea Constituțională a
considerat că o simplă Ordonanță de Urgență este nelegală.
Motivele pentru care Curtea Constituțională
solicită o lege organică, nu o decizie administrativă ( recte ordonanță de
guvern)
Iată ce spunea Curtea la momentul
respectiv: ,,în examinarea criticelor de neconstituționalitate Curtea constată
că nici o reglementare din legislația națională din vigoare, cu excepția
dispozițiilor art. 142 alineat 1 din Codul de procedură penală, nu conține vreo
normă care să consacre expres competența
unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua
interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere
tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de
constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu
nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege,
iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter
administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare –
respectiv Parlamentul, n.n. – caracterizate printr-un grad sporit de
instabilitate sau inaccesibilitate (…)
47. Având în vedere aceste argumente
și caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că
este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar,
pecis și previzibil (…). În
caz contrar s-ar ajunge la posibilitate încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv
a unora dintre drepturile fundamentale și esențiale într-un stat de drept: viața
intimă, familială și privată și secretul corespondenței. (…) ”
Așa că inițiativa lui Cioloș s-a
prăbușit în uitare timp de aproape cinci ani. Până când a fost scosă de la
,,conservare” și trimisă în Parlament ( ca și cealaltă inițiativă privind interceptarea comunicaților pe Facebook, Whatsapp sau Telegram despre care vom
vorbi în partea a treia) și ținând cont de ,,zgomotele de fond” poduse de
gălăgioasele negocieri din noiembrie privind instalarea guvernului PSD – PNL –
UDMR al generalului Ciucă, premierul demis/interimar Câțu a trimis rapid acest proiect, ce a trecut rapid cu votul găștii pretinse pro justiție,
respectiv PNL, USR, UDMR dar și cu sprijinul celor considerați că sabotează inepția
,,macovisto-koveșistă” și realizează ,,ingerințe în justiție”, respectiv PSD și AUR,
cu precizarea că totuși câțiva membri AUR nu au votat proiectul de lege precum și senatorul independent de Brașov
Francisc Tobă. De fapt și singurul parlamentar de Brașov care s-a opus votării
acestui abuz.
Senatorul brașovean Marius Dunca, liderul PSD Brașov, care este membru în ,,Comisia comună permanentă a Camerei
Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra
activităţii SRI” a tăcut mâlc. Bine, conform paginii oficiale a Parlamentului în
perioada 21 decembrie 2020 până la 6 decembrie 2021 senatorul Marius Dunca a avut o intevenție
la ,,1 la un punct din sumarul unei sedinte” – am încheiat citatul!!!
Ce spune fosta Ordonanță, devenită proiect de lege, proiect deja votat în Senat
Printre motivele invocate în proiectul
Guvernului României – reamintim acceptat ca OG de Cioloș, trimis în Parlament
în timpul guvernului interimarului/demis Câțu și care ajunge la vot în perioada
guvenului generalului Ciucă – privind ,,unele măsuri pentru punerea în
executare a mandatelor de supraveghere tehică dispuse în procesul penal” se
arată că ,,ținând cont de împrejurarea ca activitățile unităților de parchet ar
fi în mod serios afectată în absența sprijinului tehnic și a resurselor umane
specializate în managamentul unei infrastructuri de comunicații, atât din punct
de vedere al operativității efectuării actelor de urmărire penală, cât și sub
aspectul administrării unui probatoriu complet pe baza tuturor metodelor de
investigare prevăzute de Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală cu
modificările și completările ulterioare.
În considerarea faptului că aceste
elemente vizează interesul general public și constituie o situație
extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată:
în temeiul art.115 alin. 4 din
Constituția României” au fost adoptate:
Art. 1: Legea nr. 135/2020 privind
codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se
modifică ș se completează după cum urmează:
(…) 2. Alineatul 1 al articolului 142 se
modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Procurorul pune în executare
supavegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de
cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției.
3. La articolul 142, după alineatul 1 se introduce un
nou alineat, alin. 1.1 cu următorul cuprins:
1.1 / Pentru realizarea activităților
prevăzute la art. 138 alin. 1, litera a) – d) procurorul , organele de
cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției folosesc
nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure
integritatea și confidențialitate datelor și informațiilor colectate”
4. Alineatul 2 al articolului 142 se modifică și va
avea următorul cuprins: (…) 2) Furnizorii de rețele publice de comunicații
electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate
publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligați
să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrători
specializați din cadrul poliției, în limitele competențelor acestora, pentru
punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică”.
Vor reveni cu alte amănunte despre
aceste modificări grosiere ce atentează la libertățile cetățenești, promovate
de Guvernul Cioloș, blocate o perioadă de Curtea Constituțională, reluate pe
ultima sută de metri de demisul (atunci) Guvern Câțu și trecut acum pe repede
înainte prin Parlament cu sprijin PSD, PNL, USR și UDMR.
Vom reveni cu alte
informații stupefiante.
Iulian Rinder ● 13.12.2021