Editorial

Domnu’ primar, haideți puțin până la Fartec, pentru că v-a înflorit podul!…

Alooo, Colibane!!! Hai puțin până la Fartec pentru că ți-a înflori podul…

În 15 august 2021, după o prelungire a termenului de recepție la fel ca cele de la aeroport,
multpreaslăvitul primar al Brașovului, Allen Coliban, inaugura cu mare
fast deschiderea podului de la Fartec lăsat în paragină de către fostul
edil.

Dacă la acea vreme primarul a fost părtaș la ilegalitate prin darea în circulație a podului înaintea recepției, acum, la un an și trei luni după, bunul simt dă roade iar brașovenii și
nu numai, se pot bucura de singura operă de artă realizată în cei doi
ani scurși din mandat.

Deși potrivit reprezentanților constructorului (RECON SA): „Garanția de bună execuție este de cinci ani, dar podul va rezista în jur de 50 de ani„,
se pare că acești ani s-au scurs deja, astfel încât datorită bunei execuții a lucrării, din asfalt a început să crească iarba.

Mai exact, pe sensul de mers Brașov – Feldioara, atât pe partea carosabilă cât
și pe trotuar, în nu mai puțin de 11 locuri, ochiul trecătorului este încântat de frumoase pâlcuri de iarbă.


Neavând informația exactă dacă întrebuințarea aceastor grămăjoare de iarbă
sunt pentru FOV 2023 sau pentru consumul mai tinerilor colegi de partid
ai primarului care se vor relaxa în skateparcul de sub poduri, un lucru
este cert. În curând acesta vor deveni tufe.

Interesant este faptul că pe celălalt sens de circulație cu toate că
a fost construit cu mult timp înainte, încă nu s-a ajuns la această
performanță.


Să fie oare din cauza faptului că Scripcaru nu era atât de „botanist”
și îndrăgostit de iarbă sau calitatea lucrărilor era una diferită?

Dacă în pamfletul din 21.10.2022, „Pe unde levitează Coliban, cresc florile” materialul era unul ironic, de această dată realitatea din teren confirmă cu totul cele descrise în acel articol.

Pe lângă iarba verde, din podul lui Coliban au mai răsărit atât „Rucola” cât și o splendidă specie de „Colibanus-erectus”.


În calitate de cel mai mare susținător al „dânsului” (expresie populară din Moldova), îi sugerez domului primar, așa cum a făcut-o și pe alte șantiere ale patriei, să-și miște fizicul, să constate și să ia măsurile care se impun, atâta timp cât lucrarea mai este încă în garantie, pentru a nu
fi nevoit să apeleze la PSD-iștii din C.L. pentru a-i suplimenta bugetul.

Un deosebit stil arhitectural le au și bordurile prospăt montate.


Să fie oare motivul pentru nou reglementata viteza cu care
trotinetiștii vor fi nevoiți să circule sau se pregătesc noi trasee
pentru pistele de biciclete?


Coborând de pe grandiosul monument de arhitectură contemporană, un alt aspect ne-a sărit în ochi.

Din cele 32 de trepte ce vor face posibilă trecerea copiilor de la un
parc la altul, doar primele 8 din partea superioară au fost
reabilitate.


Oare tot atâtea au fost cuprinse și în devizul de lucrări?


Tot lângă aceste scări, probabil datorat trendului mondial de „energie regenerabilă”, din senin au răsărit trei cabluri trifazice.


Deși sunt în pantă, dacă destinația lor este una pentru reîncărcarea automobilelor ECO, reredacția Argumentul.ro apreciază conceptul. Totuși vă
atragem atenția că dintr-o minoră neglijență, aceste cabluri au rămas
neizolate.


Daca tot sunt la capitolul electricitate, de cealaltă parte a
podului, dintr-un splendid cadru metalic ce atârnă într-un holsurub și
se sprijină într-o grindă, pornește un alt cablu asemănător de 380W, care dacă nu are rolul de tiroliană, cu siguranță servește la o accelerare a creșterii pomilor din zonă.


Odată ajunși sub pod, nu putem să nu remarcăm regimul hotelier cu
care „argata” primarului, Fabia Boghiu, tratează brașovenii fără
adăpost. Condițiile sunt ușor comparabile cu cele ale ucrainenilor
cazați de 8 luni în centrul de la CATTIA.


Empatia adminisției Coliban se reflectă și din gastronomia și paza de care acești amărâți au parte.


Dacă este să ne întoarcem la profesionalismul execuției podului, cel
mai bine o înțeleg cei care locuiesc acolo. Văzând zilnic splendoarea
edificiului, probabil au înțeles înca de la început de ce podul lui
Scripcaru nu are plasă, iar cel al lui Coliban are. Aceasta să fie oare
diferența de „verzișori” dintre cele două construcții?


Interesantă este și modalitatea prin cu care această plasă este
susținută cu dubluri și holsuruburi Wireless și care atârnă în aer, oferind atât un
aspect comercial deosebit, cât și siguranță dusă la extrem.


Trecând peste betoanele neconforme și mucegaiul apărut, fascinant
este și modul în care, după un an și trei luni de la recepționarea lucrării, tencuiala a început deja să cadă.


Elementele metalice din grinzile de susținere, din cauza faptului că nu
au fost vopsite / tratate anticoroziune, deja au ruginit; asemenea
coroziunii sociale oferită de bunăstarea adminisției ColiBan.


Scurgerile fluviale din PVC, pe lângă faptul că sunt băgate în pământ
la baza pilonilor de susținere ai podului, astfel încât apa să se
infiltreze în fundație pentru „susținerea” solului, probabil au
întrebuințarea de a-l face să mai crească. La pod ne referim.


Dincolo de acest aspect, de remarcat este și stilul gotic prin care neîntrebuințarea acestor scurgeri este pusă în valoare.


Un nesemnificativ aspect pe care l-am mai putut observa, este și acela prin
care constructorul scoate în evidență absența cartonului bituminat ce servește hidroizolației și care ar fi trebuit să împiedice
infiltrarea apei la baza pilonilor de rezistență.


În încheiere, aruncând o privire de ansamblu catre cele două
poduri am putea concluziona prin a compara și cei doi beneficiari care
le-au recepționat.

Acest aspect ar putea reieși cu ușurință și din felul
cum structurile de rezistență ale celor două poduri au fost realizate.


Mulțumind pentru felul în care Allen Coliban și gașca, într-un mod
deosebit administrează urbea, vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți
concluziile.

Răzvan Negrea ★ 10.11.2022

Alătură-te canalului de WhatsApp Argumentul.