Mașina de spălat boarfe și boarfele din ea.

Intră cămăși cu buzunare,
Mânjite aprig de noroi,
Și rochii scoase la vânzare,
Pătate toate de nevoi.

Hubloul se închide, legea se pornește,
Programul este ales atent:
„Amânare”, căci nimeni nu se mai grăbește,
Și se creează precedent.

Cu Dero mult și spumă groasă,
Se-amână bine, ca pe blat,
Și brusc o „Achitare” scoasă,
Te face iar nevinovat.

Mașina spală, stoarce, iartă,
Face mult zgomot și spectacol,
Iar la final, boarfa-i curată,
Albită ca printr-un miracol.

Și la uscat, e pusă sus pe sârmă,
S-o zvânte vântul iute și în trombă.
Dar parcă se mai vede o urmă,
De ONG, de bani, de catacombă.

Mașina merge, spală, nu se schimbă,
Balsamul e același, cu miros de măr.
Doar rufele prin ea se plimbă,
Și toate ies cu iz de… adevăr.