În ultimii ani, redacția noastră a scris
în repetate rânduri despre blocajele care par să înconjoare proiectul
SMID – Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brașov.
Un proiect major, finanțat din fonduri europene și destinat să rezolve
definitiv problema gestionării deșeurilor la nivelul județului, continuă
să se lovească de opoziții, întârzieri și interese greu de explicat
doar prin argumente administrative.
De fiecare dată când proiectul pare să
facă un pas înainte, apar obstacole noi, explicații birocratice și
personaje care par să aibă un interes direct sau indirect ca lucrurile
să nu meargă mai departe. În jurul acestei povești începe să se
contureze ceea ce mulți numesc deja „caracatița de interese” care
gravitează în jurul gunoaielor din Brașov, un domeniu în care mizele
financiare sunt uriașe.
Printre numele care apar tot mai des în această ecuație se regăsește și cel al lui Șerban Tiberius Emanuel, fiul lui Șerban Todorică.
Acesta este angajat al Ministerului Mediului și ocupă funcția de șef
serviciu în cadrul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, o
instituție care, indirect, are un rol în procesul de avizare și în
mecanismele administrative legate de proiectele finanțate din fonduri
europene.
Iar atunci când vorbim despre familia
Todorică, contextul devine cu atât mai interesant cu cât numele lui
Șerban Todorică apare deja în spațiul public în legătură cu diverse
anchete și controverse administrative. Vicepreședintele Consiliului
Județean Brașov s-a aflat inclusiv sub măsura controlului judiciar
într-un dosar privind presupuse fapte de abuz în serviciu legate de
Compania Apa Brașov, potrivit informațiilor publice apărute în presă.
În
acest context, o simplă comparație între declarațiile de avere ale lui
Șerban Tiberius Emanuel din anii 2022 și 2025 ridică unele întrebări
interesante. Dacă în declarația din 2022 apăreau bijuterii achiziționate
în perioada 2007–2021 în valoare de aproximativ 6.500 de euro, în
declarația din 2025, pentru exact aceeași perioadă de achiziție,
valoarea acestora ajunge la 8.000 de euro. Diferența de 1.500 de euro,
fără modificarea perioadei de achiziție, ridică cel puțin o întrebare
logică: Cum pot apărea bunuri suplimentare într-o perioadă deja încheiată?
file:///C:/Users/BUBU/Downloads/Declaratie.pdf
file:///C:/Users/BUBU/Downloads/Declaratie-1.pdf
Și nu este singurul element care atrage
atenția atunci când sunt analizate evoluțiile patrimoniale. Dacă la
începutul activității profesionale apărea o mașină Mercedes mai veche,
din anul 2002, în timp, în declarațiile de avere apare și un alt
autovehicul, un Mercedes mai nou, din 2018. Evoluția poate fi perfect
legală, însă într-un context în care proiecte publice de sute de
milioane de euro stagnează, orice modificare patrimonială devine
inevitabil subiect de interes public.
La fel de interesant este și capitolul
legat de proprietăți. Terenurile și imobilele din municipiul București
apar ca fiind achiziționate anterior și rămân neschimbate în
declarațiile succesive. Practic, patrimoniul imobiliar exista deja, ceea
ce arată că baza financiară a fost construită anterior, însă
întrebările legate de alte surse de venit rămân deschise.
Un capitol aparte îl reprezintă
activitatea lui Șerban Tiberius Emanuel în cadrul Asociației Club
Sportiv Prejmer. Această entitate a fost creată printr-o asociere cu
Primăria Prejmer, pe vremea când localitatea era condusă de tatăl său,
Șerban Todorică. Prin Hotărârea nr. 59 din 30 august 2017, administrația
locală a decis asocierea cu clubul sportiv, iar prin această formulă se
puteau deconta de la bugetul local până la 4% din cheltuielile ce
puteau fu justificate de club.
În esență, această asociere a creat un
mecanism prin care bani publici puteau ajunge, indirect, într-o
structură condusă de fiul primarului. Chiar dacă formal lucrurile sunt
încadrate legal, rămâne întrebarea clasică: cât de sănătoasă este
această relație între administrația publică și structuri controlate de
membrii familiei celor aflați la conducere?
Povestea devine și mai interesantă atunci când în ecuație apar ginerele lui Șerban Todorică, Victor Faur și soția acestuia Ana Maria Faur
– fiica lui Todorică. Numele acestuia a fost menționat în mai multe
articole de presă în legătură cu activități din domeniul salubrizării și
cu firme care au încercat să intre pe piața gestionării deșeurilor din
zona Brașovului. În unele situații au existat controverse privind
autorizațiile sau modul în care au fost obținute anumite contracte.
Astfel începe să se contureze un tablou
mai amplu, în care mai multe persoane din aceeași zonă de influență
apar, direct sau indirect, în domenii legate de infrastructura publică,
apă, salubrizare sau proiecte finanțate din fonduri europene. Iar atunci
când vorbim despre SMID, miza devine uriașă, deoarece vorbim despre un
sistem integrat care poate genera contracte de zeci sau chiar sute de
milioane de euro pe termen lung.
Nu este de mirare, spun unii observatori
ai administrației locale, că proiectul SMID pare să fie împins constant
în zona gri a amânărilor și blocajelor. În momentul în care sistemul ar
deveni operațional, ar schimba complet echilibrul economic al pieței
deșeurilor din județul Brașov.
Cu alte cuvinte, acolo unde astăzi există
contracte fragmentate, operatori locali și zone de influență bine
stabilite, apariția unui sistem integrat ar putea redistribui radical
fluxurile financiare. Iar atunci când se schimbă fluxurile de bani,
inevitabil apar și rezistențe.
Din
această perspectivă, ceea ce pare la prima vedere o simplă dispută
administrativă sau o întârziere birocratică poate ascunde, de fapt, o
luptă economică extrem de dură pentru controlul unui domeniu strategic.
Gunoaiele nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o industrie extrem de
profitabilă.
Rămâne de văzut dacă proiectul SMID va
reuși în cele din urmă să treacă de aceste obstacole sau dacă va
continua să fie blocat de interesele celor care au mult de câștigat din
menținerea actualului sistem. Cert este că, atunci când aceeași familie
apare în zone cheie – administrație locală, instituții de stat și
afaceri conexe – suspiciunile devin inevitabile.
Iar întrebarea pe care mulți brașoveni o
pun tot mai des este una simplă: se luptă cu adevărat unii pentru
protejarea mediului sau, de fapt, pentru protejarea propriilor interese
financiare din industria gunoaielor?
★ 12.03.2025 ★
