Gheorghe Cojocaru, consilier local în
cadrul Consiliului Județean Brașov, a devenit un instrument al
primarului ce poate face subiectul unui caz de conflict de interese care
aruncă o umbră asupra transparenței în administrația publică locală. El
este angajat al companiei Comprest SA, societate care gestionează
serviciul de salubrizare în municipiul Brașov și care, în mod evident,
primește sume considerabile din bugetul local. Astfel, în timp ce
Cojocaru deține mandatul de consilier, el se află în mod paradoxal la
intersecția dintre un rol de decident public și un interes personal,
ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind corectitudinea
procesului decizional.
În contextul juridic din România,
situațiile de acest tip sunt reglementate clar de legislația privind
integritatea în funcțiile publice. Potrivit Legea nr. 161/2003, „aleșii
locali se află în conflict de interese atunci când participă la luarea
unei decizii care le poate aduce un folos material direct sau indirect„. De asemenea, Legea nr. 176/2010 stabilește obligația declarării și
evitării conflictelor de interese, iar Codul administrativ prevede
explicit că aleșii locali au obligația de a se abține de la vot în
situațiile în care au un interes personal în problema supusă dezbaterii.
Nerespectarea acestor prevederi poate atrage sancțiuni contravenționale
sau chiar interdicții privind exercitarea funcțiilor publice, ceea ce
accentuează gravitatea situațiilor în care aceste norme sunt ignorate.
În
ședința Consiliului Local Brașov din 31 ianuarie 2026, Cojocaru a
participat la votul pentru punctul 4 al acelei ședințe, un punct care se
referea la aprobarea unor proiecte legate de excedentul bugetar. Acest
vot, paradoxal, vine într-un moment sensibil, având în vedere că, la
scurt timp înainte, pe 19 martie 2025, pentru HCL 155 – privind bugetul
orașului, el a absentat de la vot exact pe un punct crucial legat de
tarifele de salubrizare. Această discrepanță în atitudinea lui Cojocaru
între cele două momente cheie ridică semnale de alarmă, sugerând o
utilizare strategică a voturilor lui în favoarea anumitor interese.
Este important de menționat că legislația
românească privind conflictul de interese interzice participarea la vot
în situații în care consilierii au beneficii personale directe.
Cojocaru, fiind remunerat de societatea Comprest SA, firma ce aparține
prietenului lui Scripcaru și care beneficiază de fonduri publice, nu ar
fi trebuit să voteze proiecte care privesc direct această companie.
Faptul că a votat în ianuarie 2026, în ciuda absenței din martie 2025,
sugerează o strategie calculată, în care votul său este folosit exact în
momentele în care primarul are nevoie de un sprijin pentru proiecte
controversate.
Cojocaru pare să joace un rol de
intermediar, o unealtă folosită de primarul George Scripcaru pentru a-și
impune voința în anumite momente cheie. Astfel, deși Cojocaru vrea să
pară un consilier activ, inițiativele lui sunt restrânse. Până acum,
singurele momente în care a fost vizibil sunt inițiativele pe care le-a dat
la dorința primarului. Un exemplu este acordarea titlului de
cetățean de onoare, unde, în mod particular, Cojocaru a fost folosit
pentru a asigura votul favorabil. În acest context, două astfel de
nominalizări sunt pe cale să treacă la inițiativa primarului introdusă
de Cojocaru: prima pentru Marius Lăcătuș care a trecut deja în 2025,
ce-a de-a doua pentru Azofta Popescu, iar dincolo de aceste gesturi,
activitatea lui Cojocaru rămâne extrem de limitată.
Această
dinamică, în care Cojocaru pare să fie un pion, un instrument folosit
pentru a asigura introducerea în C.L. a ideilor de care le are Scripcaru, pune în lumină o
problemă gravă în funcționarea administrației locale. Deși în campanie
Cojocaru a fost promovat ca un nou actor politic, cu un mandat de
început, realitatea arată că el este folosit doar ca o marionetă în
mâinile unei mașinării politice.
În acest context, rămâne o întrebare
esențială care planează asupra întregii situații: nu cumva, în calitatea
sa de șef secție în cadrul Comprest SA, prin îndeplinirea atribuțiilor
funcționale prevăzute în fișa postului pe care a fost încadrat, se
regăsește, în mod neoficial, și „îndatorirea” de a vota în Consiliul
Local în așa fel încât interesele companiei să fie protejate? Cu alte
cuvinte, este prezența și comportamentul său în deliberativul local
rezultatul unei reprezentări legitime a cetățenilor sau doar expresia
unei strategii prin care Comprest SA își asigură influența directă
asupra deciziilor care îi pot afecta activitatea și veniturile din bani
publici?
★ 30.03.2025 ★
