De curând, sub masca unor „inițiative restante”
referitoare la cultura și istoria brașoveana, mai marii orașului, mai
marii culturii din urbe, frumoși eleganți și deștepți au dat curs unei
întâlniri care nu putea fi realizată fără cadre publicitare, în care să
se prezinte publicului larg, intențiile lor bune și … mai spunem noi,
pentru a-și încasa diurnele stabilite prin viu grai înaintea parafării
unui „docoment” de larg interes public.
( link: https://www.facebook.com/reel/975634527468704 )
În luna mai a anului 2024, mai exact în 8 mai 2024, înaintea
începerii campaniei locale, la restaurantul Casa Brașoveană din Schei a
fost semnat un protocol între candidatul la Primăria Municipiului
Brașov, George Scripcaru și un grup format din patru
organizații neguvernamentale, prin care acestea își exprimau susținerea
atât pentru candidatura acestuia la primărie, cât și pentru cea a lui Adrian Veștea
la șefia Consiliul Județean Brașov. Sprijinul acordat era condiționat
de asumarea unor obiective considerate de interes public pentru
municipiul Brașov, între care: edificarea Paraclisului Maicii Domnului
pe masivul Tâmpa, realizarea Monumentului Eroilor Revoluției Române din
Decembrie 1989, reînființarea echipei reprezentative de fotbal a
Brașovului sub vechiul brand „Steagul Roșu”, atribuirea numelor unor
personalități brașovene noilor străzi care vor apărea în municipiu,
precum și identificarea unui sediu pentru Asociațiunea ASTRA –
Despărțământul Brașov.
Din partea ALRUE Brașov a participat președintele Vasile Mardare, din partea Societății Ziariștilor și Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu” a semnat președintele Mircea „Freud” Brenciu, din partea Despărțământului Brașov al ASTRA a semnat președintele, preotul Vasile Oltean, iar din partea Asociației „Aurel A. Mureșianu” a semnat președintele Adrian Toth.
Evenimentul a fost prezentat public drept un demers menit să contribuie
la dezvoltarea orașului și la consolidarea unor proiecte identitare și
culturale.
Dintr-o
perspectivă critică, acest protocol a fost interpretat ca o manifestare
a unui model politic tradițional, caracterizat prin relații de tip
clientelar între administrația publică, structuri religioase și
organizații asociative cu influență limitată în spațiul civic
contemporan. În această interpretare, documentul nu reprezintă exclusiv
un acord de susținere electorală, ci și expresia unei forme de negociere
simbolică și instituțională între diferite centre locale de influență.
În mod particular, prezența preotului
Vasile Oltean a fost analizată critic în raport cu imaginea sa publică,
conturată de unele relatări din mass-media drept aceea a unui actor
preocupat mai degrabă de administrarea patrimoniului și a influenței
decât de dimensiunea strict pastorală a funcției clericale. În această
interpretare, figura sa este asociată tipologiei „preotului-agent imobiliar”,
respectiv a unui intermediar de influență capabil să faciliteze accesul
unor candidați la segmente electorale tradiționaliste, în schimbul unor
angajamente privind patrimoniul sau extinderea influenței unor
structuri aflate sub autoritate religioasă.
Lista obiectivelor asumate prin protocol
este descrisă de critici ca un amalgam de revendicări simbolice,
populiste și interese de grup. Astfel, proiectul Paraclisului de pe
Tâmpa intens mediatizat și de către Liviu Pandele, este
interpretat drept o reluare a unei inițiative controversate,
considerată incompatibilă cu legislația de mediu și cu statutul de
rezervație naturală al zonei, fiind percepută drept instrument de
mobilizare electorală prin apel la simbolistica religioasă.
În
același registru critic, solicitarea unui sediu pentru ASTRA este
prezentată ca exemplu al modului în care anumite organizații culturale,
percepute ca având o activitate redusă în spațiul public, devin active
în contexte electorale atunci când sunt puse în discuție beneficii
patrimoniale sau accesul la spații imobiliare centrale. Criticii observă
că revendicările nu vizează investiții în proiecte educaționale, burse
sau cercetare culturală, ci obținerea unor sedii și infrastructuri
materiale.
Referitor la propunerea reînființării echipei de fotbal sub brandul „Steagul Roșu”,
aceasta este interpretată ca o strategie de exploatare a capitalului
emoțional asociat identității sportive locale și nostalgiei colective a
suporterilor, în condițiile în care administrațiile succesive au fost
acuzate de eșec în gestionarea sportului brașovean în ultimele două
decenii.
De asemenea, organizațiile semnatare sunt caracterizate de contestatari drept forme de „societate civilă de carton”,
activate cu precădere în perioade electorale și distincte de
organizațiile civice implicate în teme precum protecția mediului,
spațiile verzi, poluarea sau infrastructura urbană. În această
interpretare, respectivele asociații ar funcționa într-o relație de
reciprocitate simbolică cu administrația locală: obțin legitimitate și
acces instituțional, oferind în schimb susținere publică și imagine de
reprezentare intelectuală sau culturală pentru actorii politici
consacrați.
Semnarea
protocolului de către tandemul George Scripcaru – Adrian Veștea este
interpretată de critici drept un semnal al continuității unor practici
politice bazate pe relații de influență și rețele de fidelitate
reciprocă. În această perspectivă, alianța dintre actorii politici și
reprezentanți ai unor structuri culturale sau religioase urmărește
conservarea privilegiilor administrative și a influenței asupra
resurselor urbane.
Prin urmare, documentul este descris de
contestatari nu ca un autentic program de dezvoltare urbană, ci ca un
acord de natură simbolico-politică, prin care reprezentanți ai unei
generații considerate dominante în vechea arhitectură de putere locală
încearcă să își conserve poziția și influența, utilizând simboluri
religioase, culturale și memoriale pentru legitimarea acelorași actori
politici care au administrat Brașovul timp îndelungat.
În concluzie, criticii consideră că acest
tip de demers transmite un mesaj de excludere către generațiile tinere,
antreprenorii locali și organizațiile civice independente, sugerând
persistența unui model de guvernare bazat pe influență instituțională,
control simbolic și acces privilegiat la resurse administrative și
patrimoniale.
★ 24.05.2026 ★
