Există
proiecte publice care devin rapid teren de joacă pentru interese
politice, contracte aranjate și influențe de culise. Există însă și
situații în care regulile sunt respectate, iar cei obișnuiți să
controleze totul rămân pe margine, privind neputincioși cum lucrurile se
desfășoară fără ei. Restaurarea și punerea în valoare a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului pare să fie un astfel de caz.
Proiectul, cu o valoare totală de 24.776.325 lei, a fost finanțat în principal din fonduri europene, suma de 18.192.340 lei provenind din finanțarea Uniunii Europene. Diferența de 6.583.985 lei a
reprezentat contribuția asigurată prin implicarea Municipiului Brașov.
Cu toate acestea, contribuția financiară a Primăriei nu i-a oferit
primarului George Scripcaru nici dreptul și nici posibilitatea de a
controla atribuirea contractelor pentru proiectare și execuție.
Documentele
arată foarte clar faptul că procedura de atribuire și contractul
privind serviciile de proiectare, asistență tehnică și execuția
lucrărilor au fost inițiate și atribuite de Parohia Ortodoxă Română
Biserica Sf. Nicolae – Șcheii Brașovului, în calitate de proprietar al
monumentului istoric și titular al investiției. Contractul nr. 23 a fost semnat la data de 12 iulie 2024 între Parohie și asocierea Hester-Art SRL – Patrimonium Nostrum SRL, având ca obiect atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor de restaurare și punere în valoare a monumentului.
La
momentul semnării acestui contract, Municipiul Brașov nu era parte în
proiect, nu avea calitatea de lider de parteneriat și nu deținea
atribuții privind organizarea procedurilor de atribuire. Acordul de
parteneriat dintre Municipiul Brașov și Parohia Ortodoxă Română Biserica
Sf. Nicolae Șcheii Brașovului avea să fie semnat abia la 31 ianuarie 2025,
la mai bine de șase luni după încheierea contractului de execuție, find
unul dintre primele proiecte în care Vulpoiul Scripcaru și-a băgat
coada după revenirea în funcția de primar.
Cu
toate acestea, George Scripcaru ar fi avut pretenția ca, odată ce
Primăria contribuie cu aproximativ 6,5 milioane de lei, va putea
coordona întreaga afacere și va decide cine proiectează și ce firma de
casă execută lucrările. Numai că realitatea juridică și administrativă a
proiectului nu i-a permis acest lucru. Contractele erau deja atribuite,
procedurile erau deja încheiate, iar beneficiarul investiției își
exercitase atribuțiile conform legii.
Din câte se pare, primarul și-a pus speranțele în preotul Aurelian Reit,
considerat de mulți drept duhovnicul său de încredere infiltrat în
cadrul parohiei, un personaj perceput ca fiind mai degrabă fidel
intereselor politice decât celor administrative, pe care Scripcaru s-ar
fi bazat pentru a obține influență asupra proiectului. Numai că atunci
când Dumnezeu leagă, nici Marele Scripcaru nu poate să dezlege, așa că
planurile nu s-au materializat.
De administrarea și derularea proiectului s-a ocupat efectiv preotul Ionuț Moșoiu,
un cleric apreciat de numeroși brașoveni pentru corectitudine,
seriozitate și respectarea principiilor morale pe care le predică.
Într-o perioadă în care prea mulți confundă interesul public cu
interesul personal, preotul Moșoiu a demonstrat că un proiect de
asemenea anvergură poate fi gestionat fără jocuri de culise și fără
intervenții politice.
Rezultatul
este simplu: contractele au fost atribuite înainte ca Primăria să intre
în parteneriat, firmele au fost selectate prin procedurile derulate de
titularul investiției, iar cei care sperau să controleze din umbră
proiectul au rămas fără obiectul muncii. Din această perspectivă,
restaurarea Bisericii Sfântul Nicolae a devenit nu doar un proiect de
patrimoniu, ci și dovada că există situații în care influența politică
se lovește de documente, proceduri și oameni care refuză să se lase
controlați.
Iar
la final, imaginea lui George Scripcaru și a lui Aurelian Reit în
această poveste poate fi rezumată perfect prin expresia populară: „Exact ca vacile, dorm în picioare, dar visează doar când stau jos.” Au
visat că vor controla proiectul, că vor decide firmele și că vor
conduce întreaga operațiune. Numai că, atunci când s-au trezit,
contractele erau deja semnate, procedurile încheiate, iar trenul plecase
din gară fără ei.
