Patronul Sanimed, omul de afaceri Cătălin Hideg, vizat de anchetele Parchetului a făcut în urmă cu trei ani afaceri suspecte cu Spitalul din Făgăraș manageriat la aceea perioadă dar și acumde Mariana Câju.
DNA a confirmat la începutul lunii trecute că a început urmărirea penală a lui Cătălin Hideg și a firmei Sanimed. Conform DNA firma Sanimed Impex International din Bucureşti, controlată de Cătălin Hideg, prin intermediul unui off-shore din Cipru, ar fi accesat peste 3 milioane de euro fonduri europene pentru realizarea centrului medical de recuperare pentru vârstnici RecuMed din Călugăreni.
Acum omul de afaceri Cătălin Hideg, este vizat de anchetele Parchetului European şi DNA. Cătălin Hideg era plecat în Abu Dhabi, ca şi omul de afaceri Cristian Burci, dar a revenit în ţară de Paşte. El a fost dus la audieri la sediul EPPO de la DNA.
Cine e Cătălin Hideg. E un om de afaceri ce face parte dintr-o aripă a masoneriei și a fost doctorand la Academia SRI. Este cel care controlează afacerea prin care o firmă de distribuție de băuturi alcoolice și mâncare, înființată în 2019, a furnizat statului român 1,7 milioane de măști de protecție
Fiind vorba de fonduri europene, Sanimed a fost nevoită să organizeze licitaţie pentru atribuirea contractului de construcţie a centrului. Licitaţia ar fi fost câştigată de o firmă din Spania patronată de Raluca Hortensia Aelenei, o fostă angajată a Sanimed. Potrivit unui articol de la începuG4media.ro, procurorii au stabilit că, în spatele câştigătorului licitaţiei, se afla tot patronul Sanimed, Cătălin Hideg.
În plus, firma din Spania câştigătoare a licitaţiei organizate de Sanimed ar fi folosit documente false. Spre exemplu, un document fals atesta că firma are suficientă experienţă pentru astfel de afaceri. În urma unor circuite financiare prin diferite firme din Cipru, Spania şi Portugalia, preţul aparaturii medicale achiziţionate pentru centrul medical din Călugăreni şi decontate din fonduri eruopene ar fi fost crescut artifical.Pe de altă parte, ancheta DNA, care îl vizează tot pe Cătălin Hideg, priveşte achiziţia de măşti în pandemie. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA şi EPPO au acţionat simultan în cele două dosare după ce Hideg a revenit în ţară.
Iată ce scria despre acest om de afaceri și mason Monitorul de Făgăraș în 2019 în articolul „Mason cu studii la Academia SRI a vândut Spitalului Municipal Făgăraș doi roboți cu 212.000 euro bucata, care au ca preț de intrare în țară 65.000 de euro! Primarul și CA al spitalului nu sunt străini de „tun-ul” pe bani publici •
Ca la indigo se repetă „afacerea” din 2015 de la spital, care este cercetată de DNA Că sistemul medical din România este unul bolnav nu mai încape îndoială. Că spitalele produc victime este un lucru, de asemenea, real. Că personalul medical din spitale este insuficient ca de altfel și dotările sau medicamentele, nu mai poate nimeni să nege. Că medicii pleacă din țară pentru lefuri și condiții mai bune este în continuare un adevăr. Că nu se face nimic pentru a schimba ceva este la fel de adevărat. Un exemplu pentru modul în care se fură banii din sistemul medical românesc este și Spitalul Municipal Făgăraş „Dr Aurel Tulbure”. La finele anului 2015 s-a evaporat un milion de lei din bugetul unei investiții cu aparatură medicală, iar în această vară, ca la indigo, nu mai puțin de 1,5 milioane de lei. Două „tunuri” au tras responsabilii pusi să asigure un management optim la spitalul din Făgăraş. Se fac oferte, licitații, dar se pare că funcționează bine și para-ndărăt-ul, metodă devenită obișnuință în România de după 1990 și care a creat miliardarii de carton pe spatele bugetului. Dacă în cazul primului tun actualul primar a criticat conducerea de atunci a spitalului, cerându-i recuperarea prejudiciului, la cel din 2019 nu comentează, chiar dacă valoarea o depăşeşte cu mult pe cea din urmă cu 4 ani. Procurorii DNA îi cercetează pe artizanii „afacerii” din 2015, dar privesc de acum și spre ,,tunul” din 2019. DINTR-UN CONDEI S-AU PLĂTIT ÎN PLUS 2,5 MILIOANE DE LEI PENTRU 2 INVESTIII Dintr-un condei s-a furat în 2015 din bugetul unei investiții utile spitalului din Făgăraş nu mai puțin de un milion de lei, adică 60% din valoarea totală a investiției. Printr-o suveică de firme, aparatura medicală a ajuns la spitalul făgărășean cu adaosuri comerciale și de 250%. Este lesne de înțeles că persoanele care au parafat achizițiile au știut încă de la început că investiția se va transforma într-o „afacere”, una cu iz penal, dosar penal nr. 168/P/2017. Tot dintr-un condei, în 2019, bugetul altei investiții utile spitalului s-a transformat într-o profitabilă „afacere” pentru cei care au păstorit-o. Două milioane de lei a fost suma alocată și cheltuită pentru doi roboți, dar costul real al acestora a fost puțin peste 600.000 lei. Adaosul comercial aplicat roboților a fost de 328%, ceea ce înseamnă că Spitalul Făgăraș a achiziționat un robot cu un million de lei când costul real al acestuia era de aproximativ 305.000 lei. În ambele cazuri bugetul investițiilor a fost asigurat 90% din bugetul Ministerului Sănătății, iar 10% din bugetul local al Făgăraşului.
DOI ROBOȚI CU ADAOS COMERCIAL DE 328% 425.531 euro. Cam atât a plătit spitalul din Făgăraş unei firme din București pentru Zoe și Pauletta, cei doi roboți Xenex care elimină infecțiile intraspitalicești. În condițiile în care un astfel de aparat are prețul de intrare în țară până la 65.000 euro, așa cum au constatat ziariştii de la libertatea.ro. Un preț mai mult decât triplu plătit din banii publici. Pentru cei 2 roboți Xenex ajunşi la Făgăraş pe la mijlocul verii 2019, investiția a fost de aproximativ două milioane de lei, respectiv 425.000 euro, suma fiind asigurată de Primăria Făgăraş (10%) și Ministerul Sănătății (90%). Un „tun” de 1,5 millioane de lei (15 miliarde lei vechi), cam 70% din valoarea invetiției. Ca la indigo se repetă situația din 2015, când Spitalul Municipal Făgăraş a achiziționat aparatură medicală la suprapreț, afectând bugetul total al investiției cu un milion de lei. Ițele afacerilor au ajuns atunci până la reprezentanți din instituțiile centrale din București, iar acum bat, aşa cum susține libertatea.ro, spre Academia SRI. S-au lăudat cu această investiție Mariana Câju, omul numit de primar în CA-ul spitalului, și primarul, dar n-au amintit nimic de costul achiziției așa cum era normal fiind vorba de banii publici. Cu banii plătiți firmei Sanimed SRL se puteau achiziționa minim 6 astfel de aparate care să elimine infecțiile intraspitalicești. Dar pentru Zoe și Pauletta s-a acceptat un adaos comercial de 327%.
SPUN DOAR CE LE CONVINE
Mariana Câju și primarul s-au fotografiat cu roboții pentru a impresiona opinia publică, fără să justifice însă costurile acestora. „Spitalul din Făgăraş este cea de-a treia unitate spitalicească din România care deține roboți americani de ultimă generație pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Prima unitate spitalicească a fost Spitalul Clinic „Dr. Victor Babes” (1 robot Xenex), iar cea de-a doua Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului Prof. Dr. Alfred Rusescu (4 roboti Xenex). Reprezentanții spitalului îşi doresc ca și alte spitale din județul Brașov să își achiziționeze astfel de aparate, și fac o invitație către orice autoritate publică (Consiliul Județean, primării, spitale) să vină și să vadă cum funcționează roboții” declara presei Câju. La scurt timp o anchetă jurnalistică a descoperit ,afacerea” cu aparatură medicală de import. După acest moment, conducerea spitalului n-a mai apărut în fața făgărăşenilor cu explicații. ANCHETA LIBERTATEA „Roboții costă circa 100.000 $ bucata”, spunea în 2018 chiar Morris Miller, şeful firmei producătoare Xenex, citat de publicația economică Xconomy din Cambridge, Massachusetts. Patronul Sanimed, Cătălin Hideg, a apărut în investigația Secureanu, în calitate de partener de afaceri la Spitalul „Malaxa”, coleg la Academia SRI cu fostul director de la Malaxa și de protejat al generalului Constantin Onişor, coordonator al doctoratelor lui Secureanu și Hideg. Sanimed International Impex este compania care aduce în România robotul Xenex UV-C. Robotul este folosit pentru a omorî germenii din spitale, cu ajutorul luminii ultraviolete. Patronul și administratorul Sanimed este Cătălin Hideg, despre care echipa de investigație a scris în 2015, în timpul cazului Secureanu. Puternic conectat la masonerie, precum și la persoane precum Florin Secureanu sau din sistemul academic al SRI. Secureanu sau din sistemul academic al SRI, precum generalul Onişor, Hideg a controlat o parte a acțiunilor de la Sanimed, până în 2017, printr-un off-shore din Cipru și a făcut afaceri și cu nepotul lui Fidel Castro. Libertatea a găsit în sistemul de achiziții publice mai multe acorduri-cadru pentru cumpărarea robotului importat de Sanimed de către Spitalul Marius Nasta (maximum 4 bucăți) și de către spitalul Județean Tulcea (maximum 8 bucăți). În ambele cazuri, prețul per bucată este în jur de 175.000 de euro (174.000 de euro la Nasta, 176.000 de euro la Tulcea). Sanimed afirmă, pe propriul site, că alte 3 spitale au cumpărat produsul Xenex UV-C: Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeş” (o bucată) și Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului Prof. Dr. Alfred Rusescu (4 bucăți) Spitalul Municipal „Dr. Aurel Tulbure” din Făgăraş – două bucăți (roboți denumiți Zoe și Pauletta). Conform contractului cu firma lui Cătălin Hideg, prețul robotului deja vândut către Victor Babeş este de 737.700 de lei, adică aproximativ 154.000 de euro”. Spitalul din Făgăraș a plătit pentru un robot valoarea cea mai mare 212.000 euro.
CARE ESTE PREȚUL REAL AL UNUI ASTFEL DE ROBOT?
„În România, prețul de intrare cu taxe, fără transport, este de 60.000-65.000 de euro”, spune pentru Libertatea o sursă din industria aparatelor medicale. Informația este în concordanță cu prețurile devenite publice în SUA, acolo unde costurile ridicate ale sistemului medical au obligat companiile și spitalele să fie extrem de transparente. Într-un studiu publicat în octombrie 2015 de ECRI Institute din Pennsylvania, un ONG de cercetare în domeniul medical, sistemul Xenex UV-C costa aproximativ 81.000 de dolari. „Roboții costă circa 100.000 $ bucata”, spunea și Morris Miller, CEO Xenex,citat de publicația economică Xconomy din Cambridge, Massachusetts, orașul în care funcționează celebra universitate MIT. Compania Xenexa fost fondată în 2008 de doi epidemiologi americani, Julie Stachowiak și Mark Stibich, ambii cu doctorat la prestigioasa John Hopkins University din Baltimore, Maryland. Patronul firmei Sanimed nu a răspuns încercărilor ziarului de a afla de unde decurge diferența de preț dintre cumpărare și vânzarea robotului Xenex UV-C, deși ziarul a trimis întrebări încă de acum o săptămână” (sursa libertatea.ro). INVESTIȚIE BĂNOASĂ, DAR NU PENTRU SPITAL Mult trâmbițata investiție din 2015 de la Spitalul Municipal Făgăraş, utilă de altfel, în valoare de 1.571.900 lei și finanțată de Ministerul Sănătății în proporție de 90%, respectiv 1.429.000 lei, și Primăria Făgăraș cu 10%, respectiv 142.900 lei, a fost transformată de cei implicați într-o afacere care a prejudiciat bugetul investiției cu aproape 1.000.000 de lei. Gaura în bugetul alocat spitalului de la Făgăraş a fost descoperită de auditorii Camerei de Conturi Brașov în 2016. Investiția a fost realizată defectuos sub oblăduirea primarului Făgăraşului şi a directorului economic de către conducerea de la acea vreme a spitalului. Puși în fața faptelor de către auditorii financiari ai Curții de Conturi, cei responsabili și-au recunoscut vinovăția. „Plăți nejustificate efectuate de Spitalul Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraş către SC Acuvix Image SRL și SC IPS Management Solutions SRL pentru achiziția unor echipamente medicale la prețuri semnificativ mai mari față de cele plătite de către furnizori subcontractanți” stipulează Raportul Curții de Conturi (C.C.) întocmit la data de 5 mai 2016 la finalizarea verificărilor de la Primăria Făgăraş. Investiția luată la puricat de auditorii CC a însemnat achiziția următoarelor dotări: masă de operație, lampă operație, aparat anestezie înaltă performanță, aparat anestezie medie perfornanță și RX mobil C-Arm care au fost cuprinse în programul de investiții al unității spitalicești din anul 2013. Artizanii afacerii cercetați de DNA Spitalul Municipal Făgăraş a organizat o licitație deschisă, on line, care s-a concretizat prin procesele verbale de evaluare nr. 10149/13 decembrie 2013 și nr. 10.201/16 decembrie 2013 urmate de închei erea unor „acorduri cadru de furnizare”echipamente. Astfel, prin documentul nr. 57/7 ianuarie 2014 SC Acuvix Image SRL furniza spitalului următoarele echipamente: masa de operație, lampa de operație, aparat anestezie înaltă performanță, aparat anestezie medie performanță. Prin acordul de furnizare nr. 58/7 ianuarie 2014, SC IPS Management Solutions SRL furniza aparatul RX mobil-C-Arm. Numai că echipamentele au fost furnizate de alte două firme și nu de firmele desemnate prin licitație. Concret, SC Acuvix Image SRL încheiase acordul de subcontractare cu SC Neomed SRL nr. 150/14 noiembrie 2013 pentru masa de operație și lămpile de operație, iar SC IPS Management Solutions SRL cu SC Tehno Electro Medical Company SRL pentru RX mobil C-Arm. De asemenea, SC Acuvix Image SRL a mai încheiat un acord de asociere cu SC Adion SRL, nr. FN/14 noiembrie 2013, pentru aparatele de anestezie. Procedurile de licitație au fost realizate de Spitalul Municipal Făgăraş, care a achitat, în ultimele zil e ale lunii decembrie 2015, facturile emise de firme pentru echipamentele medicale. În urma verificării operațiunilor legate de cheltuielile de capital efectuate de Spitalul Municipal Făgăraș s-a constatat că achizițiile de echipamente de la SC Acuvix Image SRL s-au făcut la „prețuri semnificativ mai mari față de cele plătite subcontractanților”. „Valoarea prejudiciului constatat: este în sumă de 960.679 lei (peste 200.000 de euro) din care plăți nejustificare în valoare de 914.932 lei și beneficii nerealizate pentru perioada ianuarie-mai 2016, în valoare de 45.747 lei. Ordonatorul de credite va lua măsuri pentru evidențierea și recuperarea prejudiciului” a impus Curtea de Conturi. Abia în ianuarie 2017, Primăria Făgăraș a dat în judecată firmele, dosarele civile ajungând la Tribunalul Brașov, dosarul civil nr. 335/62/2017 cu SC Acuvix Image SRL și dosarul nr. 336/62/2017 cu IPSManagement Solutions SRL. După 2 ani, Tribunalul Brașov a suspendat cauzele, dosarul în care pârât este Acuvix Image SRL până la 14 mai 2020, fiind pe rol dosarul penal nr. 168/P/2017, iar dosarul în care este pârât IPS Management Solution SRL, până la 13.12 .2019, fiind în cercetare la DNA Brașov dosarul penal 168/P/2017. (Lucia BAKI).
IulianRinder / 17 – 05 – 2022