În vara anului 2007, într-o perioadă în
care Râșnovul încerca să atragă investiții și să profite de notorietatea
internațională câștigată după filmările pentru pelicula „Cold Mountain”,
o tranzacție imobiliară discretă avea să deschidă drumul unuia dintre
cele mai controversate proiecte urbanistice din zona Brașovului. La
mijloc se afla Adrian Veștea, pe atunci primar al orașului Râșnov, și compania North Capital Baltikum SRL,
controlată de investitori norvegieni. Potrivit declarației sale de
avere DIN 2008, Veștea a încasat aproximativ 2,1 milioane de lei,
echivalentul a aproximativ 630.000 de euro la cursul vremii, din
vânzarea unui teren către această societate tranzacția având loc în data
de 18 august 2007.
Documentele
obținute de jurnaliștii Varden.no arată că după tranzacția privată, aceeași
companie a început să primească aprobări esențiale din partea Primăriei
Râșnov. La doar câteva săptămâni după încasarea banilor, mai exact în 8 octombrie 2007,
Adrian Veștea semna, de această dată în calitate de primar,
certificatul de urbanism pentru proiectul dezvoltat de firma care îi
cumpărase terenul.
Cazul ridică întrebări nu doar despre
oportunitatea administrativă a acestor decizii, ci și despre existența
unui posibil conflict de interese moral. În timp ce legislația de la
acea dată era diferită de cea actuală, succesiunea faptelor este greu de
ignorat: un primar vinde un teren unei firme private și apoi semnează
documentele care permit dezvoltarea investiției pe terenurile deținute
de aceeași companie.
În octombrie 2007, North Capital Baltikum SRL obținea certificatul de urbanism. În aprilie 2008
primea și autorizația de construire. Toate documentele poartă semnătura
lui Adrian Veștea în calitate de primar. Între cele două momente s-a
derulat și procedura urbanistică prin care o zonă descrisă în
documentații drept fâneață și teren cu destinație agricolă a fost
pregătită pentru dezvoltarea unui amplu proiect imobiliar și turistic.
Potrivit
documentelor urbanistice, dezvoltatorul a beneficiat de o schimbare
rapidă a regimului urbanistic. În mai puțin de șase luni, terenul a
trecut de la statutul unei suprafețe verzi din zona montană la un
proiect care prevedea ridicarea unui resort de lux cu trei corpuri de
clădire, sute de locuri de cazare și facilități turistice complexe.
Investiția era promovată ca un motor economic pentru întreaga zonă a
Văii Glăjăriei.
Zona
aleasă nu era întâmplătoare. Valea Glăjăriei devenise cunoscută
internațional după filmările pentru producția hollywoodiană „Cold Mountain”, cu Nicole Kidman și Jude Law. Investitorii norvegieni au mizat pe notorietatea numelui și au lansat conceptul „Cold Mountain Luxury Resort”, prezentat drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte turistice din județul Brașov.
Materialele promoționale din perioada
respectivă vorbeau despre aproximativ 800 de locuri de cazare,
facilități de agrement, spații comerciale, cinematograf și
infrastructură de lux. Autoritățile locale au susținut public proiectul,
iar administrația din Râșnov a prezentat investiția drept o
oportunitate majoră pentru dezvoltarea economică a orașului.
Realitatea din teren avea însă să urmeze
un alt traseu. La scurt timp după debutul lucrărilor, proiectul s-a
blocat. Investitorii au invocat criza financiară globală și
dificultățile de finanțare. Aproape două decenii mai târziu, resortul
promis nu există. Jurnaliștii care au vizitat zona au găsit terenuri
acoperite de vegetație și doar construcții minore, fără nicio legătură
cu proiectul spectaculos prezentat în 2008.
Între timp, compania inițială a intrat în
dificultăți financiare, iar proprietățile au ajuns în structuri
societare diferite. Potrivit informațiilor publice, terenurile asociate
proiectului au fost scoase ulterior la vânzare pentru sume comparabile
cu valoarea inițială a tranzacției realizate cu Adrian Veștea.
Întrebat
despre afacere, Adrian Veștea a susținut că nu a avut o relație directă
cu investitorii și că nu s-a întâlnit personal cu reprezentanții
firmei. Cu toate acestea, documentele oficiale arată că numele său apare
atât în contractul prin care a încasat peste 630.000 de euro, cât și pe
actele administrative care au permis dezvoltarea proiectului imobiliar.
Investigația readuce în atenție o problemă
veche a administrației locale românești: granița adesea neclară dintre
interesul privat și funcția publică. Chiar dacă faptele s-au petrecut în
urmă cu aproape două decenii, cazul ridică întrebări legitime despre
modul în care au fost luate deciziile urbanistice și despre viteza cu
care o investiție privată a primit aprobările necesare după ce a
transferat o sumă considerabilă în contul personal al primarului aflat
în funcție.
Astăzi, în locul resortului de lux promis,
peisajul de la poalele munților rămâne în mare parte neschimbat. Dar
documentele rămase în arhivele Primăriei Râșnov spun povestea unei
tranzacții care continuă să provoace controverse și care pune sub semnul
întrebării felul în care interesele economice și puterea administrativă
s-au intersectat într-unul dintre cele mai mediatizate proiecte
imobiliare din județul Brașov.
