Am avut la vremea respectivă
acest articol, dar dl. Alexandru Petrescu de la ,,Gezeta Braşovului” a acţionat
mai rapid decât mine – felicitări – şi l-a publicat primul.
Îl reiau pentru că merită
acest subiect readus în atenţia autorităţilor. De ce? Pentru că până şi Corpul
de Control al premierului A. Năstatse din 2004 estima frauda de la Braşov în
afacerea RIAL la 1.000.000.000 dolari – un miliard de dolari mai exact – la
vremea respectivă! Am scris acest lucru atunci în ,,Evenimentul Zilei”
Eh, subiectul a ajuns şi la
nivel de cercetare ştinţifică, că aia juridică doarme-n… vile. Scripcaru ştie
la ce ne referim.
Cercetare științifică a fost
realizată de profesorul Ștefan UNGUREAN şi publicată pe
site-ul http://www.romaniasociala.ro – Institutul de Cercetare a
Calității Vieții – Academia Română.
Profesia domnului Ștefan UNGUREAN este de sociolog, iar ocupația: este acea de
conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea
,,Transilvania” din Brașov.
Linii de fugă: televiziune şi
management public şi privat (firmă de consultanță în afaceri și resurse umane).
Sursa citată este interesată de teorie socială și de postmodernism, cu
preocupări în domeniul organizației, al sociologiei literaturii şi al istoriei
orale. Coordonator de parteneriate de cercetare ştiințifică cu ,,
şi ,,
sociologia vizuală şi sociologia dramaturgică. Doctorat în teoria conflictului.
Premiul ,,Dimitrie Gusti” al Academiei Române ( 2015) pentru ,,Oameni prin
vremuri. Bucovineni în secolul XX” (împreună cu Mircea Ivănoiu).
Cercetarea se numeşte: România Deleuziană: Fragmentul XXVI, Despre Cum Ajung
Oamenii Să Sfârșească În Stradă
Deleuzian
: DELEUZE [dəlöz], Gilles (1925-1995), filozof francez.
Influențat de Nietzsche, dezvoltă conceptul de „diferență” și prezintă raționalitatea
ca generatoare de contrarii („Diferență și repetiție”, „Logica sensului”,
„Nietzsche și filozofia”); „Anti-Oedip” și „Rizom”, scrise în colaborare cu
Félix Guattari, denunță orice instituție și orice sistematizare, propunând un
fel de revoluție permanentă a ideologiei.
Deţinător al Premiului
Academiei Române „Dimitrie Gusti“ din 2015, sociologul conf. univ. dr. Ştefan
Ungurean din Brașov a făcut o cercetare întinsă pe mai multi ani, al cărei
obiect a fost modul în care se manifestă corupția în instituțiile publice.
Ulterior, în toamna lui 2017,
el a avut și o comunicare ştiinţifică dedicată acestei teme actuale:
„Implicarea instituţiilor publice în producerea nelegalismelor în afacerile
imobiliare în Municipiul Braşov – studiu de caz“, pe care a prezentat-o la
Universitatea Transilvania Braşov, în cadrul Colocviului Internaţional de
Ştiinţe Sociale şi Comunicare ACUM – 2017.
Continuăm:
În același dosar de expertiză
prezentat instanței, la cuprinsul actelor există copie xerox după CF nr. 26 Brașov.
Acest CF nr. 26 Brașov cuprinde numai două imobile, Castelului 42 și Castelului
44. Deci, în paginile aceluiași dosar de expertiză avem copie xerox dupa
CF 26 unde există două imobile, Castelului 42 și 44, și un alt act (adresa ing.
Mihai Comșa) care la același CF 26 arată că există trei imobile, str.
Castelului 42, 44 si 46.
Raportul de expertiză
neconform cu realitatea, împreună cu ,,harta’’ din bucăți și colaje, au fost
prezentate instanței Judecatoriei Brașov în dosarul civil nr. 705/197/2005
(5694/2005) in care s-a dat sentința 9768 din 9.11.2007.
Instanța Judecatoriei Brașov
precizează în sentința 9768/09.11.2007 că în CF 26 sunt două imobile, de la
str. Castelului nr. 42 si 46, și fără să se spună nimic de existența imobilului
de la nr. 44. Dar acest imobil este descris în sentință cu toate componentele
sale, însă i se dă numărul 42, de la imobilul vecin. Mai mult, în loc de
,,14 apartamente” așa cum apar in CF 26 pe Foaia de Avere A (depusă la dosar),
în sentință apar ,,14 camere”, modificând astfel esențial situația cu ceea ce
este în realitate pe teren. Precizăm ca la str. Castelului nr. 42 este o căsuță
medievală din 1581 declarată monument istoric, unde la prima vedere nu încap 14
apartamente, dar 14 camere parcă ar mai merge! Cu alte cuvinte, confuzia
născută din modificări în actele expertizei se legalizează printr-o sentință
judecatorească.
Sentința civilă nr. 9768 din
09.11.2007 a rămas definitivă deoarece nu a fost contestată de părțile care au
cerut intabularea, pentru ca nu aveau alt interes decât să se întabuleze
indiferent de faptul că topurile erau incorecte.
Pe baza expertizei,
modificarea față de realitate cu numerele top și ,,harta colaj” se legalizează
la Judecătoria Brașov prin sentința civilă nr. 9768 din 09.11.2007 rămasă
definitivă și irevocabilă.
Dosarul cu sentința nr.
9768/2007 nu a putut și nu poate fi studiat nici azi de către locatarii păgubiți,
(între timp unii si-au pierdut locuința!), deși îndeplinesc condiția ,, interes
legitim față de modificarea juridică a imobilului”, întrucât locuiesc la acea
adresă. Judecătoria Brașov refuză să aprobe unuia dintre ei, (Vladimir
Chirilă) studierea dosarului cu sentința în cauză justificându-și refuzul prin
invocarea art. 93 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor
judecătorești secretizând dosarul și sentința cu expertiza, cu toate că sentința
din dosar a fost dată în ședință publică. Miza acestei secretizări se va vedea
mai jos.
Această sentință nr. 9768 din
09.11.2007, ținută la secret față de locatarii care nu au fost părți în
procesul de intabulare dar care, prin modificarile făcute, sunt vizați direct,
este folosită după șapte ani, mai precis în anul 2014, la cererea Tribunalului
Brașov cu privire la situarea și evaluarea apartamentelor imobilului de pe str.
Castelului nr. 46. Experta desemnată se bazează în totalitate pe sentința nr
9768 din 09.11.2007 fără să se mai ceară o expertiză topografică actualizată
privind situarea imobilului în cauză.
În 2016 Tribunalul Brașov
refuză cererea scrisă a lui Vladimir Chirilă, depusă în instanță, de a se face
o nouă expertiză topografică privind situarea imobilului și în același timp
refuză să facă o adresă la OCPI Brașov, cerută tot de Vladimir Chirilă, pentru
lămurirea situației de carte funciară pentru imobilul din str. Castelului nr.
46. În sentință se motivează refuzul prin faptul că ,,imobilul a fost
identificat prin motive științifice, obiective și în teren”, fără să țină cont
că lui Vladimir Chirilă i-au fost acceptate la dosar acte care puneau sub
semnul întrebării această afirmație, de exemplu Rolul Fiscal 59 de la Primăria
Brașov care arată alt propietar naționalizat în 1950!
Iulian Rinder
