Fotbalul din România are o istorie bogată,
presărată cu povești de tradiție și pasiune. Puține orașe au trăit
sportul cu atâta ardoare ca Brașovul, unde FC Brașov a reprezentat,
decenii la rând, nu doar o echipă, ci o parte din identitatea
comunității locale. Iar astăzi, ceea ce rămâne din acea moștenire este o
cocioabă — un alt faliment de efect, o serie de decizii incompetente și
un dezastru administrativ de proporții.
Pe 26 februarie 2026, Tribunalul Brașov a
declanșat procedura simplificată de faliment pentru Asociația Clubul
Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște, „proiectul” lansat în 2021
cu atâta tam-tam, promis ca salvator al fotbalului local. Sentința
exclude, fără menajamente, orice perspectivă de reorganizare: este
lichidare și radiere definitivă.
Falimentul FC Brașov nu mai este doar o
știre tristă din sportul local, ci este certificatul oficial al unui
eșec administrativ de proporții. Ceea ce a fost prezentat în 2021 de
către Allen Coliban și gașca lui, ca fiind drept
„renașterea” fotbalului brașovean, sub titulatura FC Brașov – Steagul
Renaște, s-a dovedit a fi o construcție fragilă, clădită pe promisiuni
pompoase, calcule hazardate și o gestionare financiară care, potrivit
documentelor din procedura de insolvență, a sfidat orice urmă de
prudență. Decizia Tribunalului Brașov de a deschide procedura
simplificată de faliment și de a trimite clubul direct în lichidare nu
lasă loc de interpretări optimiste: nu mai există salvare, nu mai există
reorganizare, există doar nota de plată.
Proiectul „Steagul Renaște”
a fost vândut publicului drept soluția miraculoasă pentru un brand
istoric. În realitate, a fost o improvizație administrativă, o
combinație de entități și artificii birocratice care au încercat să
cosmetizeze un fundament instabil în jurul intereselor financiare ale
administrației Coliban. Clubul a pornit la drum în Liga a 2-a fără să
demonstreze că are structura financiară solidă necesară pentru a susține
performanța. În scurt timp au apărut restanțele, dezechilibrele și
incapacitatea de a respecta criteriile minime de licențiere. Faptul că
echipa nu a mai obținut licența și a fost ulterior dezafiliată de către
Federația Română de Fotbal a fost semnalul oficial al prăbușirii. Nu
conspirații, nu ghinion – pur și simplu incapacitate de a administra un
club profesionist.
Datele financiare prezentate în cadrul procedurii de insolvență indică datorii de ordinul milioanelor de euro
și o continuare a activității în condiții de pierdere evidentă. A
continua să angajezi cheltuieli când nu ai acoperire, să operezi fără o
strategie clară de redresare și să ignori indicatorii financiari
elementari nu înseamnă curaj managerial, ci inconștiență. Lipsa unor
bilanțuri depuse la timp, neregulile contabile și documentația
incompletă descriu un tablou de dezordine cronică. În orice mediu privat
serios, astfel de practici ar duce la demiteri imediate și la
răspundere directă. În fotbalul românesc, toate acestea duc doar la
ridicări din umeri și declarații evazive.
Cei care au condus acest proiect, Sebastian Bădulescu – conslieier local PNL, Ioan Mărginean – președinte executiv până în iunie 2022, dar cu implicare ulterioară în activitatea curentă, Sandu-Marin Mitran – președinte executiv între iunie 2022 și iulie 2023, Dragoș David Florin – președinte executiv din august 2023, Cristian-Florin Mățâu – secretar general, cu drept de semnătură și Opra Ladislau – director economic, responsabil de operațiunile financiare, au
preferat discursurile optimiste în locul transparenței reale. Au invocat
„binele comunității” și „tradiția” în timp ce cifrele
se afundau în roșu. Au prezentat cheltuielile drept investiții
necesare, deși rezultatele sportive și stabilitatea financiară lipseau
cu desăvârșire. Când un club ajunge în faliment la doar câțiva ani de la
înființare, nu vorbim despre fatalitate, ci despre o succesiune de
decizii greșite. Iar când sunt implicați bani publici, responsabilitatea
nu mai este doar morală, ci și una care ar trebui analizată fără
menajamente.
Erorile grave ce poartă semnătura „experților” PRINCIPALULUI VINOVAT – Allen Coliban, includ:
– Continuarea operațiunilor pe pierdere, fără nicio strategie de redresare.
– Nereguli contabile și lipsa bilanțurilor după 2023.
– Contracte și tranzacții pentru jucători realizate fără lichidități.
– Documentație incompletă și evidențe lipsite de transparență.
Totalul datoriilor depășește 3,2 milioane de euro, bani publici cheltuiți fără rezultate și fără un minim de responsabilitate.
Falimentul nu distruge doar o entitate
juridică, ci mai ales încrederea suporterilor. Brașovul a mai trecut
prin prăbușiri fotbalistice, iar fiecare nou „proiect salvator” a promis
că a învățat din greșelile trecutului. De data aceasta, lecția pare să
fi fost ignorată complet. În loc de reconstrucție serioasă, s-a mers pe
improvizație. În loc de sustenabilitate, pe cheltuieli fără acoperire.
În loc de asumare, pe justificări tardive.
Iar acum, după ce mandatul „renăscătorului” Coliban, Brașovul rămâne doar cu o întrebare: Cine plătește pentru acest dezastru?
Deși falimentul este cât se poate de real,
responsabilitatea pare evazivă pentru unii dintre cei implicați.
Într-un efort de a recupera prejudiciile lichidatorul judiciar a depus
deja cereri pentru tragerea la răspundere patrimonială a fostei
conduceri și a unor oficiali locali, inclusiv persoane publice precum
fostul primar și membri ai conducerii clubului.
În
replică, unii dintre cei vizați au minimalizat situația, insistând că
nu exista niciun prejudiciu identificabil și că sumele cheltuite ar fi
fost „necesare pentru funcționarea clubului”. Acest tip de
justificare, pe fondul unui faliment iminent și al unei conduceri care
nu a știut să gestioneze nici măcar un club de ligă inferioară, nu poate
fi calificată doar ca o negare obraznică a realității.
Cea mai dureroasă concluzie este că nu
falimentul în sine șochează – fotbalul românesc este, din păcate,
familiarizat cu astfel de episoade – ci rapiditatea și superficialitatea
cu care s-a repetat scenariul. Un brand cu istorie a fost folosit ca paravan pentru un experiment administrativ eșuat.
Iar cei care au luat deciziile decisive nu pot invoca surpriza. Cifrele
au fost acolo, avertismentele au existat, iar realitatea a fost
ignorată până când instanța a pus punct.
Pentru fotbalul brașovean, adevărata
renaștere nu va veni din sloganuri sau artificii juridice, ci din
profesionalism autentic, transparență și responsabilitate reală. Până
atunci, falimentul FC Brașov rămâne un monument al incompetenței
manageriale și al lipsei de asumare – o pagină rușinoasă care ar trebui
să cântărească greu în memoria publică a celor implicați.
★ 28.02.2025 ★
