Declarația recentă a noului ministru al Economiei, Irineu Ambrozie Darău,
făcută la U.M. Digi24, televiziune devenită de ani buni portavocea
platită a progresismului USR, sună bine pentru publicul neavizat.
„Cineva care duce o companie de stat spre faliment va trebui să plece sau să plătească.”
O
propoziție fantasmagorică, cu iz de justițiar. Problema este că, atunci
când te uiți la omul care o rostește, declarația începe să semene mai
degrabă cu o glumă proastă sau cu un exercițiu de ipocrizie politică.
Expediat de la Sighetul Marmației într-un sătuc ascuns de lângă
Făgăraș, (ce coincidență!…) Irineu Darău nu este un manager consacrat,
nu este un profesionist care a redresat companii, nu este un expert
recunoscut în economie sau industrie. În întreaga sa carieră, singura
activitate economică identificabilă este un PFA – DARAU AMBROZIE IRINEU
(CUI 34148142), ce și-a avut sediul în satul Ucea de Jos, având ca
obiect de activitate consultanța in tehnologia informației (CAEN 6202).
Un
PFA. Nu o companie mare, nu un grup industrial, nu un proiect complex
cu sute de angajați și bugete de milioane. Mai mult, acest PFA nu este
cunoscut pentru performanțe notabile, ci dimpotrivă, a fost abandonat,
pus pe butuci sau lăsat să moară discret, fără rezultate care să
recomande autorul său pentru conducerea economiei unei țări.
Cu alte cuvinte, exceptând indispensabila consultanță în tehnologia
informației oferită de către Irineu Ambrozie „Oligarhilor” din
„Metropola” Ucea de Jos, cu siguranță putem spune că atunci când
singurul tău PFA s-a dus pe apa Oltului, experiența profesională nu te
recomandă, ba din contră, singurul lucru care te recomandă este
partidul.
Iar mesajul transmis este limpede și cinic: nu contează cât de slab
ești profesional, dacă execuți ordinele și interesele USRi, primești
funcția. Este exact tipul de logică politică ce a produs, în ultimii 30
de ani, falimentul multor companii de stat.
Revenind la formula fără conținut „să plece” sau „să plătească”, afirmația lui Darău despre falimentul companiilor de stat este nu doar superficială, ci profund incompetentă în esență.
Dacă un manager pleacă, dar prejudiciul nu este recuperat, ce mare realizare ai avut.
Compania rămâne distrusă, banii dispar, iar nota de plată este achitată, ca de obicei, de contribuabil.
Această
formulare trădează o neînțelegere gravă a responsabilității
manageriale. Falimentul nu se repară cu demisii simbolice și comunicate
de presă. Fără mecanisme clare de răspundere financiară, fără
recuperarea efectivă a prejudiciilor și fără criterii reale de
performanță, declarația lui Darău este doar zgomot mediatic.
Iar ironia este amară; omul care vorbește despre „plată” și „responsabilitate”
nu are niciun exemplu personal de succes managerial, nici măcar la
nivelul unui PFA. Cum să crezi că va construi sisteme de
responsabilitate într-un aparat de stat uriaș, când nu a demonstrat că
poate gestiona eficient nici măcar o structură economică minimală?
Concluzionând, Irineu Ambrozie Darău este exemplul perfect al
politicianului produs de aparat, nu de competență. Discurs dur, lozinci
atractive, zero substanță profesională.
Numirea sa nu este despre
reformă, ci despre obediență politică. Nu este despre economie, ci
despre controlul partidului asupra funcțiilor-cheie.
Iar când un om
fără realizări economice vorbește despre faliment, responsabilitate și
plată, nu asistăm la o reformă, ci la o farsă periculoasă, în care cei
care vor „plăti” vor fi, din nou, cetățenii.
Răzvan Negrea ★ 26.12.2025