Bolo’ ni s-a adresat,
Că-i sărac și vai de el,
N-are bani de-o școală-n sat,
Nici de-un drum mai mititel.
„„Nu-s parale!””, sună goarna,
Când spitalu-i fără uși,
Iar copiii-nvață iarna
Cu paltoane și mănuși.
„Nu-s parale!”, zice tare,
Când plouă prin dispensar,
Iar bătrânii stau la coadă,
De la cinci, în frig și-amar.
Însă iată ce miracol!
Când se cere-un bal măreț,
Pentru circ, pentru spectacol,
Găsesc bani de cântăreți!
Și când vine câte-o modă,
Cu trei becuri colorate,
Se deschide punga țării
Până-n stele… și-n păcate.
Pentru fantezii și-amante,
Pentru angajări aiurea,
Pentru studii și pliante
Curge banul ca pădurea.
Dar când vine vorba-n țară
Să se facă ce e drept,
„Nu-s parale!”, se repetă,
Și iară ne trag în piept!
Iar poporul stă și tace,
„Nu-s parale!” pentru trai,
Banii-s doar pentru potroace,
