„Decizia lui Putin de a recunoaște independența Donețk-ului și Lugansk-ului (Donbas) este cea mai mare provocare la adresa ordinii mondiale: încălcarea suveranității Ucrainei, recunoscută de ONU și toate statele lumii.
Dacă preluarea Crimeii a fost organizată surprinzător, așa încât Occidentul nu a fost pregătit să acționeze preventiv, recunoașterea Donbasului a fost făcută în alt context, o sfidare directă și incomensurabilă la adresa lumii vestice, care a lansat avertizări cu retorsiuni uriașe, de natură să rupă economia Rusiei de Occident și apropiere și mai puternică a NATO spre est. Cu toate acestea, Putin a acționat încălcând linia roșie, dar evitând, aparent, condiționalitatea occidentală: invazia militară. A transferat jocul pe teritoriul juridic, formal, pentru că acțiunea politică reprezintă o invazie de facto, cea militară fiind mascată sub forma tratatului între Federația Rusă și noul stat ”independent” Donbas.
Putin a dat ordinul de intrare a trupelor ruse în Donbas, sub forma unei acțiuni de ”menținere a păcii”! Practic, Donbasul este anexat!
Ce va urma? Sunt compromise soluțiile diplomatice? Odată intrate în Donbas, trupele ruse vor intra într-un conflict sângeros cu armata ucrainiană? Ce ordine va dat Zelensky armatei în următoarele ore? Regimul Zelensky va supraviețui, în contextul în care a refuzat dur cererile Franței și Germaniei – membre ale formatului Normandia -, dar și cererile lui Putin, de a aplica Acordul de la Minsk, soluție care ar fi evitat anexarea?
Cum se va materializa suportul NATO și UE pentru Ucraina și care vor fi sancțiunile imediate împotriva Kremlinului? Va exista un consens în privința sancțiunilor economice și militare între SUA, pe de o parte, și Franța și Germania, în special, pe de altă parte? Care va fi reacția Chinei, va recunoaște sau nu independența Donbasului, având propriului inters de anexare a Taiwanului? Care va fi reacția Turciei, principalul aliat NATO la Marea Neagră, în contra Rusiei, după ce și-a declarat sprijinul pentru Ucraina? Cum se va poziționa Turcia față de UE, dar și față de NATO, știute fiind realitățile extrem de complexe din Orientul mijlociu și Asia centrală?
România este obligată să acționeze solidar cu NATO, care ne garantează securitatea internă, și UE, comunitate din care facem parte. Având în vedere că ne aflăm la granița conflictului, într-un spațiu de pericol major, și că Președintele Iohannis a declarat că suntem ”un stat eșuat” – descriind o situație de vulnerabilitate la o expunere asimetrică -, clasa politică românească este mai responsabilă decât oricând, așa cum este ea!”
Preluare Aurelian Pavelescu https://www.facebook.com/groups/1122226891533060/permalink/1337251993363881/