În
această perioadă scurtă de timp, până la începerea cursurilor,
contextul legislativ dat de:
-
Ordinul
Ministerului Educației nr. 7495/2024
– metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic pentru
anul școlar 2025–2026, ce include etapele titularizării,
completării normei, detașărilor și pretransferurilor, -
Legea nr. 141/2025
care introduce măsurile fiscal-bugetare cu impact direct asupra
sistemului de educație, -
Ordinul Ministerului
Educației și Cercetării nr. 5918/2025
ce reglementează proceduri suplimentare pentru derularea
mobilităților ca urmare a modificărilor generate de:
reorganizarea rețelei școlare și a unităților școlare,
comasarea efectivelor de elevi sub media impusă, creșterea normei
didactice la minim 20 ore/săptămână, obligativitatea ca
personalul de conducere, îndrumare și control (inspectori,
directori) să predea mai multe ore.
Prevederile
acestor acte normative au generat în sistemul de învățământ
preuniversitar o presiune
triplă:
-
supraîncărcarea
inspectorilor școlari și directorilor unităților școlare, -
temerile cadrelor didactice
privind siguranța locului de muncă, -
neliniștea părinților
pentru modificările survinite urmare a reorganizării
grupelor/claselor de elevi și a posibilelor schimbări ale cadrelor
didactice de la catedră.
Stabilitatea
și calitatea actului educațional, vor fi afectate de dezechilibre
între eficiența administrativă și protecția întregii resurse
umane din învățământ!
În
inspectoratele școlare, supraîncărcarea inspectorilor școlari
prin creșterea
volumului de muncă pentru gestionarea etapelor mobilităților ce
presupune reanalizarea și afișarea posturilor/ normelor, procesarea
noilor cereri și dosare, puncatje și ierarhii, soluționări de
contestații, în condițiile unui calendar strâns și a altor
presiuni administrative, presupune adaptare structurală rapidă,
risc de blocaje și/ sau erori, și cu certitudine, suprapuneri de
atribuții!
Care
sunt efectele? Posibile erori administrative, reducerea calității
asistenței oferite profesorilor ce fac obiectul acestor mobilități,
oboseală profesională și posibile conflicte instituționale.
Temerile
cadrelor didactice, incertitudini generate de
comasări și
reorganizări, pericolul pierderii posturilor sau redistribuirii
forțate, instabilitate normativă prin modificările procedurilor
pentru mobilități, toate acestea au generat confuzie!
Efecte?
Suprasolicitare birocratică prin obligația de a-și constitui
dosare pentru evaluarea activității, pentru stabilirea ierarhiilor
în funcție de care se vor soluționa mobilitățile: restrângeri
de activitate, completări de norme în mai multe unități, anularea
unor repartizări și relarea procesului, interacțiuni frecvente cu
inspectorii școlari, toate acestea cu consecințe
psihosociale! Anxietate profesională, diminuarea motivației și
scăderea atractivității profesiei și nu în ultimul rând,
polarizare în interiorul comunităților educaționale!
Neliniștea
părinților pentru
modificările survinite urmare a reorganizării grupelor/claselor de
elevi – poate chiar în regim simultan, a continuității
educaționale (principiu al pedagogiei!). Părinții se tem că
schimbările cadrelor didactice vor afecta stabilitatea emoțională
și academică a copiilor, calitatea predării ar putea avea de
suferit prin posibila înlocuire cu alți dascăli prin redistribuire
sau suplinire, ceea ce va afecta relația școală–familie,
modificări care reduc încrederea părinților în instituțiile de
învățământ preuniversitar!
Comunitățile
educaționale vor fi afectate prin creșterea tensiunilor dintre
părinți și școală, risc de migrare a elevilor către alte
unități școlare sau alte localități, presiune suplimentară
asupra cadrelor didactice de a reconstrui relații și climate
educaționale corespunzătoare procesului de învățare, și
pericolul major: scăderea
rezultatelor elevilor din cauza efortului de adaptare la schimbări
bruște!
Experții
în educație care și-au oferit serviciile de consiliere pentru
elaborarea măsurillor de austeritate pentru învățământul
preuniversitar, au avut oare în vedere toate aceste consecințe?
Dacă
da, înțelegem scopul final!
Dacă
nu, în regim de urgență se impun: suspendarea aplicării
măsurilor, inițierea unui dialog real cu actorii educaționali,
soluții bazate pe dovezi și,
IMPLEMENTAREA
ACESTORA ODATĂ CU INTRODUCEREA NOILOR PLANURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
PENTRU NIVELUL LICEAL, DIN TOAMNA 2026!
Doar
așa putem asigura stabilitatea și calitatea actului educațional,
echilibrul între eficiență administrativă și financiară,
protecția resursei umane și încrederea comunităților!