Brașovul a căzut în ultimii 20 de ani de pe locul 2 pe locul 11 d.p.d.v. economic.

Brașovenii au sărăcit sub admistrația publică din ultimii 20 de ani.

Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că în perioada schimbării conducerii administrației publice brașovene, salariul nominal brut a fost de 5353 lei în Brașov față de 5732 lei la nivel național rezultând o diferență de 379 lei lunar.

Câștigul nominal net a fost de 3273 lei în Brașov față de 3517 lei la nivel național rezultând o diferență de 244 lei lunar, Brașovul căzând în decursul ultimilor 20 de ani, de pe locul 2 pe locul 11 la nivel național și de pe locul 1 pe locul 3 în Regiunea Centru privind venitul salarial.

De această situație este vinovată atât actuala admistrația publică brașoveană care nu a atras investiții în economia brașoveană pentru a crea locuri de muncă bine plătite, dar mai ales vechiul edil George Scripcaru și „caracatița” din jurul său, care timp de 18 ani „au muls” din patrimoniul și din resursele orașului.

Mai mult, în toată aceasta perioadă, pe lângă închiderea marilor agenți economici rămași în picioare după anul 2000 și transformarea lor în lanțuri comerciale (ex: Cibo, Tino, Carpatex, Hidromecanica etc.) unii investitori au renunțat să investească în Brașov din cauza lipsei de transparență, atât de mult promisă, a desfrâului fiscal și a birocrației excesivă din Primaria Brașov.

Nici la nivelul Zonei Metropolitană condusă prin cele două Agenții Metropolitane de către „tartorul” Dragoș David, care se pare că impune oameni în Primăria Brașov, nu s-au implementat proiecte finanțate din fonduri europene pentru a face Brașovul mai atractiv pentru mediul de afaceri.

Analizând activitatea din primul an al noii administrații USR, dar mai ales PLUS, observăm o continuitate coordonată din umbră de cei doi mai sus menționați prin intermediul mult doritului de către excelențele lor ca viitor primar al Brașovului, Flavia Boghiu.

Evenimentele din domeniul economic lipsesc cu desăvârșire la Brasov, acestea fiind înlocuite cu cele culturale, menite să jefuiască bugetul orașului prin firmele așa-zis de casa (ex. AMURAL, FANZIN etc.) și să promoveze culturalismul, în special cel maghiar, contribuind mai mult sau mai puțin la interesele externe venite pe directive de la Budapesta.

Cel puțin ciudat este faptul cum, actualul edil asistă neputincios la toate aceste acțiuni ale subalternei sale, fiind nevoit să trăgă ponoasele în fața brașovenilor.

Mai puțin inspirată și la un nivel delapidator inferior lui Scripcaru, dar probabil sfătuita de către Dragoș David, Flavia Boghiu pune în practică experimentul celor două persoane juridice cu același nume, „ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU” pe banii brașovenilor, mai timidă fiind să facă „afaceri” prin care Scripcaru, Cristina Antonie și restul clicii din jurul lor s-au îmbogățit.