Am remarcat cu amar
agresivitatea minorităților duplicitar sexuale zilele acestea la adresa unor
lucruri banale ce stau la fundamentul democrației. Izbeliștea non-umană spre
care suntem târâți într-o distopie disprețuitoare merită , întru salvarea
ființei, mereu reamintit. Conglomeratele folosesc astfel politica politrucilor
antamați la cea a subvențiilor fără prezervativ, violând astfel identități, în
numele unui egalitarism fără sens și rațiune. De aceea o să reiau un articol publicat în urmă cu niște ani.
Vedeți dacă am dreptate sau nu:
Cu credinţa fermă în
lipsa de credinţă, cu dreptul de a inova frenetic şi fanatic noi drepturi
lipsite de substanţă, într-un un climax istoric al prostiei manifestate, cu o
garantată circulaţie a banilor şi a migranţilor superioară net est-europenilor,
cu religia omului nou corporatist – apendice al celui comunist – cu garantarea
din partea statului al statutului imuabil al bancherilor împotriva cetăţenilor,
în avântul huiduielilor tineretului liber de conştinţă, raţiune şi morală, în
dispreţul nu încă al hoitului, dar al muribundei democraţii clasice din a doua
jumătate a secolului XX, netrecută încă în nefiinţă, dar îngropată
preventiv de noile aroganţe inculturale ale abcesului şi excesului consumist,
într-un spectacol pe ritmuri tribale şi luminii repetitiv obositoare, în care
devorarea dogmatică autoconsumă identitatea individului nou corporaţionist
integraţionist ce defilează-n pas drogat tehnologizat – incapabil să înţelegă
unde îl mână ,,gipiesul” – într-o atomizare
canibalizantă mascată de mulţimea lipsei de identitate, Uniunea Europeană suferă de orbul democraţiei!?
Trăim, din nou, epoca în care
good-news-ul aleşilor a devenit politically-corect, indiferent de consecinţe.
UE l-a schimbat Exstasy-ată pe Mozzart cu
Ganga-style, iar Chopin a fost dat afară de noua axa Roma-Paris-Berlin pentru
că este un provincial din Varşovia şi aşa cum şe ştie la nivel corporatist, est
europenii sunt înapoiaţi.
Nu mai spun de Enescu.
Un cetăţean din Botoşani. Ruşine!
Nu, nu am spus rase inferioare.
Noi suntem preşupuşi aprioric a nu înţelege
frenezia deschiderii plină de non-sens către un Occident ce a confiscat în
ultima perioadă bunul simţ şi experienţa istoriei, expulzându-le din Spaţiul
Senghen pentru a susbsuma măreţia Europei catre o regionalizare absurdă întru
norocul musulman mascat în noua mască.
Norocul României în această ecuaţie este faptul
că am rămas o ţară agrară fără agricultură, conştiinţa creativă a noastră fiind
învinsă de luciul strident al tejgelelor de la supermarketuri.
În tot acest timp….
Lumea liberă moare-n atentate, în
pseudo-referedumuri, în pandemii impuse, iar liderii benchetuiec în libaţii
iresponsabile, de genul „noi nu ne vom schimba modul de viaţă, hai noroc!”.
În templul pseudo-integraţionismului şi a
tribalizării voite duduie ipocrizia decadenţei pe ritmuri de Kalşnikov ale
misionarilor funesti ai ISIS şi al prostiei atomizante bruxeleze.
De la Berlin – eternul centru de conflicte
mondiale – la Paris şi Roma adie un nou născut curent verde.
Verde-ecologist-corporatist. Un fel de românesc
„împăciutorism” cu cont deschis la profiturile bancare cu blocaj de un simţ,
dar cu conturile avide întru jupuirea sărăracilior din Est, dar practic membri
ai Uninunii Europene.
Diversitatea ca obligaţie a născut un nou monstruleţ, ca-n Alien: lipsa identităţii!
Iar monstruleţul viril face pui vii: integrare
necesară printre naţiuni şi
dispariţia acestora prin realizarea unor invenţii ce jignesc chiar şi
evul mediu, cea a naţiunilor pure de
cartier.
Efectul: lipsa
oricărei identităţi.
Prostia arogant-centrală şi mai grav, băile de
sânge din Europa şi chiar S.U.A. prin cuţite, explozii, maşini ale unor
sceleraţi stau la temelia refuzului omului
onest.
Cei din Est ce vor să muncească sau să-şi facă
un concediu sunt victimile impotenţei şi neîmplinirilor politice ale unor
politruci occidentali ce servesc strict interese financiare.
U.E. moare sufocând Europa
datorită supraîncălzirii unor concepte false.
Muftii gen Junker şi epigonii lor locali, gen
CTP, ne spun că rapturile nu există, că violenţa se manifestă doar în în filme
şi că trăim oricum şi
trebuie să dormim liniştiţi că au ei grijă de noi.
Aceşti Brevik agnostici multiplicaţi întru
prostie ne aduc ratarea, distrugerea şi chiar moartea în numele subsumat al
unor declamaţii pe care ei presupun că noi nu le înţelegem.
Dar zgomotul produs de noua Axă ce a umilit
democraţia în numele post-liberalismului, de la Marea Negră la cea Baltică,
zumzăie neliniştitor în nuanţele raţionale ale celor ce s-au aflat dincolo de
Cortina de Fier.
De neauzit pentru cei ce promovează parade
ridicole şi-şi doresc să ne integreze într-un bloc conformist al fanatismul
sinucigaş.
În atentantul la care participă şi pe care-l
digeră cu drag staff-ul U.E. nu apar răspunsuri raţionale la provocările
zilnice.
Poate doar lozinci lirice.
Slozincile – combinaţie pe care mi-o asum
între a slobozi şi lozincă –
noului împăciuitorism „la grămadă” nu oferă soluţii raţionale.
Cu diafane şi inutile vorbe vorbite pline de
lipsă de conţinut, parcă extrase cu forcepsul din manualul „Noului Atctivist
European”.
Un nea Nae
stalinist şi ati-caragelian.
Iar membrii respectabili ai noilor
ideologii, în loc să le ofere un prea creştin şut în cur acestor analfebeţi
politruci cu ifose de conducători, până-n sfintele zeghe, par a sta cu cu
cardul într-o mână şi cu cealaltă răsfoiesc sfielnic Coranul.
Poate aceşti angajaţi cu normă întreagă ale
politicii de centură reuşesc să se protejeze unii şi alţii. Nume şi nume. Ce
conform bunului simţ nu pot fi rostite.
Căci umplem textul de caprofilie.
Dar pe noi cine ne apără? Ai cui suntem? Ai
naţiunii, ai U.E., ai intereselor corporatiste?
Aşa ajugem la o cocluzie.
Noua Biblie spune cert:
la început a fost banul.
Căci…
Uniunea Europeană benchetuieşte la o nuntă între
religii, subvenţionată de bancherii cu sex incert de la ONG-uri, în timp ce
aceştia pregătesc corvoada funeraliilor adevăratei Europe.
Sunt euro
critic, nu euro-sceptic.
Dar…
U.E. reprezintă o ideie
bună coroborată cu practica lucrului rău făcut.
Iar liderii noştrii mărşăluiesc zâmbitor,
imortalizaţi ghinionist-subvenţionaţi în poze de grup, către marele Nenat
post-democratic.
UE a devenit o păpuşă goflabilă.
U.E. este glorioasă, globalizantă,
anti-identitară vis-a-vis de naţiunile ce o formează, creatoare de şanse pentru
cei ce din exterior vor să profite de ea, dar dacă îi scoţi dopul se dezumflă.
De aceea profeţii noii ideologii
corporatist-integraţionist-împăciutoriste creează fantasmagorii pe sângele şi
identitatea noastră.
Dar este clar, Ei nu
se pot înşela.
Nu contează tupeul pseudo-ideologic al acestora,
nu conteză invazia răutăţii mascată sub flamura zdenţuită de toţi golanii
asupra libertăţii, asupra umanităţii, ci ceea ce decid aceste noi elite – a se
citi noii şmecheri – cărora le pute
normalitatea, tradiţia, rivalitatea constructivă, votul firesc.
Cu alte cuvinte, tot ceea ce a stat la baza
democraţiei clasice.
Practic, ei sunt noii diriguitori-fanarioţi.
Dar ca la orice chef al auto-distrugerii –
cineva dintre lideri tot plăteşte nota.
Europa te iubesc!
Merkel, bagă tu cash-ul la nota de plată!
ȘI de aceea punem și
un ,,poem”!!!!! Merkel este o fostă socialistă din RDG Deci:
«Hai sa ne unim
popoare
In lupta cu mic , cu mare,
Sa traim liberi sub soare
Fara arme nucleare!
Sa strigam cu totii iara,
Cei ce vor razboi sa piara,
Sa fie flori pe cimpie
Si-o lume de omenie!
larba rea din holde piara,
Din lume ura dispara,
Tod cei cu inima buna —
Est/Vest — mână in mână.
Din Pirinei la Carpați
Sa traim uniti, ca frati
in munca, pace deplina.
S-avem o viata senina.
Sa facem din tun tractoare,
Din atom lumini, izvoare,
Din rachete nucleare
Pluguri de arat ogoare.
Noi sintem Puterea Mare.
Hai la lupta, deci, popoare!
Pentru pace și dreptate,
Pentru viata-n libertate
(Din cuvintarea tovarașului NICOLAE CEAUSESCU
la grandioasa adunare populara de la 5 decembrie 1981, consacrata ,,dezarmarii și pacii”)