Ştiţi, există o frumoasă poveste, unii spun că este
legendă, alţii că reprezintă un fragment desfinitotou al evoluţiei omenirii,
numit Isus.
Omul sau fiul lui Dumnezeu spunea nişte chestii faine transpuse
într-o carte numită de marxiştii ,,opiul popoarelor “ – ceea ce ete amuzant
deoarece marxişii urăsc sincer popoarele şi doresc un internationalism babilonian – precum acelea de ,,iubeşte-ţi
aproapele ca pe tine însuţi”, ,,dă-I Cezarului ce-I al Cezarului” cu alte
cuvinte dacă te implici în sistemul fiscal plăteşteţi datoriile, ,,nu râvni la
femeia altuia” adica nu fi un proxenet şmecher, etc. Omul acesta avea
binecuvântarea Tatălui şi ai binţelea că a fost omorât de masele ce au ales un
infractor criminal să supravieţuiască scurt, Baraba. Spunem scurt pentru că
numele lui Baraba a rămas în istorie doar pentru că a avut şansa să îl
,,contracandideze” pe Isus.
Pe de altă parte avem oengiştii ce ne salvează de
normalitate invocând mereu progresul. Rahatul ăsta cu progresul l-am prins şi pe
vremea comunismului. Nu am spus ceuşism, pentru că există nişte diferenţe în termini.
Aia, comuniştii marxisto-leninişti-stalinisto maoişti, când vroiau să te
nenorocească îşi explicau câteva elemente: ,,trecutul este de căcat şi trebuie
să devii un om nou”, ,,sacrifică ziua de azi pentru că mâine va fi mai bine” –
un perpetuu mâine sau ,,triburile care se bazează pe ştiinţă au întotdeauna
dreptate” ( a se citi oengeurile subvenţionate de corporaţii ce invocă
sţiinţa fară a demonstra nimic în acest sens au întotdeauna adevărul mereu de partea lpr), ,,noi
reprezentăm diversitatea pentru că urmăm aceaşi linie ideological, iar duşmanii
nostrii sunt duşmanii progresului”, etc, toate aceste rahaturi sunt mâncate
zilnic de oamenii noului sistem ce pute pânp la similaritate cu vechiul siste.
Da ei zic că este ceva nou.