Pamflet

Scrisoare deschisă către căcatul de pe tron.

Stimate căcat de pe tron,

De
prea multe zile te întâlnesc cu consecvență, tu, strălucind obraznic la
umbră, eu, încercând să îmi păstrez demnitatea față de o fostă „coardă”
care nu pricepe că folkul s-a terminat.

Ești
acolo lățit și încăpățânat, cu marginile albicioase, semn clar că ai
trecut prin multe, din cauză că cel puțin un amețit a reușit să scape de
tine. Și nu, nu ești deloc singur, mai ai câțiva frățiori înșirați, pe
alte jilțuri sau tamburele ale urbei.

Unii
sunt tot așa, pleoștiți, alții mai colorati de la atâta bine, alții
proaspeți, intacți, ori cu moț. Ba era și unul aproape înnegrit de
vreme, care cred că nu-ți e frățior, ci mai degrabă vecin sau vreo
vecină, că parcă avea și țâțe. E foarte bine că nu ești singur (nu
mă-nțelege greșit), căci câte o dată este bine sa ai lângă tine
prietenii. De-asta ți-am scris, ca să îți comunic civilizat și finuț
niște lucruri, să nu ajungem, Doamne ferește, să ne certăm sau să ne
jignim.

Te
admir, sincer, pentru longevitate. Ai supraviețuit ploilor, pașilor,
frigurilor și presiunii obosite a vitanjei, iar dacă s-ar face olimpiadă
de rezistență, ai lua cu siguranță aurul. Cu toate astea, dragă
căcatule, deși îți admir tenacitatea, trebuie să îți spun cu tot
respectul: Nu ai ce căuta acolo!!!

Tronul
nu este trotuarul în care zac gumele mestecate și scuipate cu dragoste
pe jos, nu este căcăsătoarea de după grădinile cu buruieni în care
dăinuiesc piedestale învechite, ci este locul marilor opere de artă
urbană, marilor somități bufnite în acompaniament de Bach sau Vivaldi.
Ori tu, nu ești un monument istoric, nu ești un costum elegant de mire,
ești doar o balegă trântită într-un loc unde nimeni nu vrea s-o țină la
păstrare.

Știu, știu ce o să spui: „Nu eu m-am aruncat aici, ci omul!” Și îți apreciez sinceritatea.

Doar
că, tu, în loc să te usuci frumos la soare cum ar face alții ce n-au
ajuns încă-ca-tine, să te retragi discret în canalizare, tu stai acolo,
lucios și obraznic, făcând victime printre simțuri nevinovate.

Așa că rogu-te frumos, cu toată delicatețea: ia-ți culoarea și aroma de căpșuni și pleacă!
Lasă-ne tronul curat, fără a ne mai distruge nările și nervii.

Semnat cu scârbă elegantă, față de trecut.

PAMFLET ★ 13.10.2025

Click aici pentru a urmări noul canal de WhatsApp Argumentul.ro.