„Sergeanta”
de Alecs Vasilandri
Pe drumul lung de piatră ce duce sus în Schei,
Trecea Sergeanta agale, zicând în sinea ei:
„Ce lungă-mi pare calea, acum în zi de post…
Și tre’ să urc atâta, să mă-ntâlnesc cu-n prost!”
Şi biata obosită, având papucul rupt
Şi o șoseată roasă, purtată dedesupt,
Păşea târând piciorul, încet și șchiopătat,
Gândea cum să o dreagă, cu întâiul votat.
Şi-n ochii ei de țață, adânci, negrii mortal,
Citeam îngrijorarea, victoriei AMURAL.
Trompa-i era spartă, rozeta desfundată,
Dar fața-i de plăcere, părea încornorată.
Veche-i era haina, dar mândră ea aduce,
Direct din Sfântu Gheorghe, a „Ungurimii Cruce”.
Și cum mergea încet pe la apus de soare,
Din spate se aud, clacsoane asurzitoare.
Şi vede nu departe, venind lângă perete,
Un grup de USR-iști gonind pe trotinete.
Erau din trei cartiere, Coresi, Noua, Schei,
Mergeau voioși la Coli, ca niște derbedei.
În frunte era Radu, cu un chiștoc în mână,
Mai trage iute-un fum, iar gașca se adună.
Plămânu’ încă-l ține, iar dragostea-i deşartă,
Îl mână tare-n luptă la cearta ce-l aşteaptă.
Deodată dă cu ochii de roza cea zbârlită
Ce-anapoda tot umblă și pare zăpăcită,
Venit de la Bakhmut, cu trupa-i decimată,
Parcă nu-i vine a crede, când roza i se-arată,
Opreşte regimentul, de trotinetă albastră.
Și-n brațe tare-o strânge, pe amărâta noastră.
Îi zice cu blândeţe: „Unde te duci tu, Roza?”
„Iaca mă duc la Coli, să îmi tratez nevroza.”
„Dar ce ai în poșetă, ce sunt acele acte?”
„Sunt două-trei rapoarte și câteva contracte.”
„Ce fel de rapoarte?” întreabă el uimit.
„Unui-i raportul Curții de după audit.
Altul este cu Steagul, cel care a renăscut,
Vreau sa îmi spună Coli, ce șpaga a avut.
Iar ăsta cel din urmă, est-un contract banal,
Cum a intrat în peșteri Fundația AMURAL.”
Atuncea domnul Radu, dând mâna cu sergeanta,
Se-ntoarce, dă un ordin… și toți salută toanta.
Apoi continuă drumul, mândrii c-au dat onor,
Sergeantei care pleacă, târând al ei picior.
Pamflet * Răzvan Negrea * 28.06.2023