Nu au trecut nici măcar 5 zile de la apariția articolului „După două luni și jumătate, Biz Brașov confirmă cele scrise de către Argumentul.ro. Mulțumim!!!„, în care spuneam că între primarul expert în a deschide documente .PDF
dar habarnist când trebuie să le citească și snobul presei brașovene s-a
iscat scânteia unei despărțiri și deja au și ieșit la suprafață
dovezile divorțului.
Copil mic și amărât, sătul de furtunul de la mașina de spălat cu care
taică-su’ îl mai alinta ocazional, auzind despre crivățul venit dinspre nord-est și despre care unii spun că urmează sa adie peste Brașov,
Viduț, urmaș al învingătorului competiției de pe Podul de la Focșani, ferindu-se de soarele dogoritor a primei
zi de vară, și-a găsit un nou paharnic care să îi potolească setea.
Cine-i paharnicul? Este Oprică, ăla despre care într-una dintre „capodoperele” sale, Iulian Rinder întreba dacă o are mică. La personalitate se referea.
Despre Oprică, proaspătul intrat în echipa unui urmaș de-al lui Mihai
Viteazul care probabil la fel ca și strămoșul său este interesat de
ban, dar nu de banul Craiovei ci de cel al Brașovului, la ceas de seară, se susținea sus și tare prin piețele
moderne ale urbei, că are
menirea de a-i întări echipa.
Financiar din câte se pare, nicidecum pentru a-și pune afacerile la adăpost în cazul în care Mihai Viteazul ar ajunge ban al Craiovei. Pardon, ban al Brașovului.
Acum, între noi fie vorba, oricât de prietene ar fi cele două
„Somități„, Oprică și Vrânceanu, doar un copil de grădinița ar crede ca
ăsta din urmă ar rata ocazia de a linge o bere pe gratis, mai ales că nu este la prima abatere!…
De cealaltă
parte, primul, vulpoi aflat la geamandura dintre două vârste și crescut
sub aripa protectoare a Scripcariotului, oricât ar fi șuntat administrația
din trecut, și-ar băga unghia în gât dacă ar trebuii să vâre mâna la
teșcherea pentru acte de caritate bahică.
Prin urmare, profitând de prietenia de o viață și îmbinând utilul cu
plăcutul, să nu vă mire dacă pe viitor, în Pîrț Brașov vor apărea doar
urale și laude plătite despre „Viteazul” ăsta mic, care spunea
că nu va accepta niciodată locul doi, dar actualmente cam un asemenea
post ocupă („supt-prefect„). Asta așa, ca în 2024 să nu cădeți și voi de fraieri, așa cum
a căzut subsemnatul când a crezut balivernele lui și să mai știe electoratul că mai nou, tronul nu se mai cumpară de la turci.
Dacă despre „Scripcoprică” ne-am convins de unde a învățat că „interesul poartă fesul”,
întrebarea care se pune este: de unde o fi învățat oare creionul chimic, aceste indispensabile tehnici de supraviețuire urbană?
Păi de unde să le învețe? De la o doamnă cu D (mare) care nu făcea
discriminare între soțul de acasă și strângărețul de donații pentru Ucraina pe care îl vizita seara.
Apropo, duduie Flavia, mai este mămica pe lista datornicilor de la Primăria Sfântu Gheorghe?
Atrăgându-i încă o dată atenția „înțepatului” cel frumos din
jilțul orașului, încercând să încheiem apoteotic și ne străduim totuși să
găsim de pe acum răspunsul unei mari enigme care cu siguranță pe viitor
se va elucida:
Vrânceanu „drojdește”, PSD plătește?
Răzvan Negrea ★ 02 Iunie 2023