În ultimele luni, în Bran s-a conturat o dispută cu implicații economice și sociale semnificative, având ca punct central activitățile de turism motorizat și sporturi extreme. Actorul principal nu este o instituție publică sau un mare operator economic, ci Asociația pentru Siguranță Urbana și Mediere - Brașov (ASUM), un ONG local care a declanșat o serie de acțiuni administrative menite să limiteze sau chiar să oprească anumite forme de turism din zonă.
Deși argumentele invocate de organizație se referă la protejarea mediului și la respectarea legislației, analiza contextului local relevă faptul că aceste demersuri pot avea și efecte economice indirecte, care pot avantaja anumite grupuri de interese.
Branul este cunoscut în primul rând pentru turismul cultural și rural, centrat pe patrimoniul istoric, tradițiile locale și pensiunile pitorești. În ultimul deceniu, oferta turistică a zonei s-a diversificat semnificativ prin dezvoltarea activităților de turism extrem: plimbări cu ATV-uri și vehicule Can-Am, parapantă, escaladă, trasee de mountain-bike sau drumeții organizate.
Aceste activități au atras publicul tânăr, contribuind la creșterea duratei medii a sejururilor și la extinderea sezonului turistic. În consecință, numeroși localnici au beneficiat direct de acest flux economic, dezvoltând afaceri independente în domeniul turismului activ și al serviciilor conexe.
În ultimele luni, ASUM a transmis un număr considerabil de cereri și sesizări către Primăria Bran, Consiliul Județean Brașov și Garda de Mediu Brașov. Acestea solicită informații privind autorizațiile de funcționare, reglementările legale aplicabile, sancțiunile emise și măsurile de control asupra operatorilor din domeniul turismului extrem.
Deși abordarea este una formal legală, frecvența și specificitatea solicitărilor au generat percepția că ASUM urmărește mai mult decât transparența administrativă. Datele cerute pot evidenția vulnerabilități ale unor afaceri locale și pot fi folosite în campanii de presiune sau de discreditare și denigrarea specifică ONG-ului. Printre operatorii vizați se numără atât ghizi independenți, cât și centre de agrement cu activitate constantă în turismul motorizat.
3. Posibile interese economice
Pe lângă dimensiunea ecologică, disputa are și o componentă economică. Blocarea sau restrângerea turismului extrem ar putea genera două efecte majore:
Concentrarea fluxului turistic către unități mari de cazare și investiții imobiliare, în detrimentul pensiunilor mici și mijlocii care depind de turiștii activi.
Monopolizarea serviciilor de agrement, prin eliminarea actualilor operatori independenți și crearea unor condiții favorabile pentru alți investitori sau grupuri de interese.
În sprijinul acestei ipoteze stă și faptul că ASUM a vizat cu precădere activitățile cele mai profitabile din turismul extrem: plimbările cu ATV-uri și vehicule Can-Am.
FOTO
4. Impactul asupra comunității locale
Consecințele presiunilor exercitate se resimt deja în economie. Mai mulți operatori au redus activitățile, iar unele investiții planificate au fost amânate. Pensiunile locale au înregistrat scăderi ale gradului de ocupare, ceea ce a afectat direct veniturile familiilor care trăiesc din turism.
În lipsa turismului activ, Branul riscă să revină la un model economic sezonier, caracterizat prin perioade scurte de activitate intensă și intervale lungi de stagnare. Acest lucru limitează potențialul de dezvoltare și afectează sustenabilitatea afacerilor locale.
5. Dilema fundamentală: protecție sau control?
Este legitim ca organizațiile neguvernamentale să urmărească respectarea legislației de mediu și protejarea ecosistemelor montane. Totuși, atunci când aceste demersuri coincid cu interese economice private, apare o problemă de legitimitate și transparență.
În cazul de la Bran, întrebarea centrală devine: cui folosește blocarea turismului extrem? Comunității locale, care depinde de aceste activități, sau unor grupuri de interese care urmăresc reconfigurarea pieței turistice?
Concluzionând, se pare că acest conflict dintre operatorii de turism și ONG-ul ASUM reflectă o tensiune mai amplă între dezvoltarea economică locală și interesele de reglementare sau influență exercitate de diverse entități.
Dacă presiunile administrative continuă, Branul riscă să piardă unul dintre cele mai dinamice segmente turistice dezvoltate în ultimii ani, cu efecte directe asupra veniturilor locale, ocupării forței de muncă și imaginii de destinație turistică modernă.
Pentru a evita o criză economică locală, se impune o abordare echilibrată: protejarea mediului trebuie să se realizeze prin dialog, reglementări clare și echitabile, nu prin acțiuni selective care pot favoriza anumite interese private în detrimentul comunității.
