Anchetă sociologică: trei sferturi dintre profesori și părinți și peste jumătate dintre copii vor redeschiderea școlilor ( II ) !

 Spuneam ieri că Asociația Salvați Copii România, a realizat un sondaj
privind  modul în care copii dar și
părinții privesc perspective redeschiderii școlilor. Sursele citate spun că sondajul
a fost realizat în perioada 7 – 30 decembrie, pe un eșantion neprobabilistic format din 8.193 de
respondenți, dintre care 5811 elevi, 1734 părinți și 648 cadre didactice.

Astfel, cei mai
mulți dintre părinți (78,4%) și profesori 
(73,1%) consideră că elevii trebuie să revină cât mai curând în băncile
școlii, unde e nevoie de o regândire a programei școlare (80,9%) și de măsuri
de educație remedială (43,7%).

În ceea ce-i
privește pe copii, 56,8% dintre ei se declară în favoarea redeschiderii
școlilor, potrivit unui sondaj de opinie derulat de Organizația Salvați Copiii
pe parcursul lunii decembrie.

 Iată în continuare
recomandările propuse de  SALVAȚI COPIII
ROMÂNIA

 Urmând exemplul altor state europene care au
pus educația copiilor pe lista priorităților, Salvați Copiii a solicitat
Guvernului României să mențină deschise toate unitățile de învățământ preșcolar
și clasele 0-4, asigurând totodată măsurile de siguranță și materialele
sanitare (măști, dezinfectanți etc.) necesare pentru prevenirea răspândirii
COVID-19 în școală și în comunitate și aplicând scenariul galben ori verde, în
funcție de gradul de aglomerare a grupelor de copii la clasă.

Pentru elevii mai mari (învățământ secundar
sau liceal), revenirea lor în spațiul școlar trebuie să constituie o
prioritate, mai ales în localitățile mai puțin afectate de pandemie și în
școlile unde numărul redus de elevi permite distanțarea fizică de cel puțin 1,5
m între elevii.

Atât organizațiile care promovează drepturile
copiilor și educația incluzivă, cât și specialiștii[1]
au atras în mod repetat atenția asupra faptului că este nevoie de o evaluare
serioasă a impactului pe care l-au avut închiderea școlilor și accesul inegal
la internet și tehnologie, recomandând ca profesorii să fie încurajați să evalueze
rămânerile în urmă și să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care
nu au avut sau au avut un acces limitat la învățarea on-line. Orice amânare a
acestor evaluări sau a implementării unor măsuri remediale adaptate nevoilor
fiecărui elev și comunități școlare nu va face decât să adâncească pierderile
de învățare, condamnând numeroși elevi din grupurile vulnerabile la insucces
școlar și risc major de părăsire a școlii.

 Din
această perspectivă devine crucială extinderea progresivă a programelor de tip
„Școală după școală”, cu un program de la 8.00 la 16.00/17.00 și o masă caldă.

 O importanță majoră o au însă și respectarea
măsurilor de prevenție în proximitatea unităților de învățământ, mai ales de
către adulții care însoțesc copiii către și de la școală, precum și asigurarea unor alternative sigure de
transport pentru copiii care frecventează grădinițe sau școli  aflate la distanță de domiciliu.

 O măsură imediată ar trebui să o constituie
asigurarea transportului școlar, nu doar în mediul rural, ci și în cel urban,
prin achiziționarea de microbuze școlare și angajarea de șoferi, folosind
modelul transportului clienților marilor rețele de magazine.

 Pentru a putea asigura un număr redus de
elevi în grupă sau clasă în învățământul preșcolar și primar, dar și condiții
sanitare corespunzătoare în unitățile de învățământ sau intervenții adaptate de
educație remedială pentru elevii care nu au acces sau au un acces limitat la educația
online, este nevoie de suplimentarea personalului didactic și nedidactic, pe
baza unei analize de nevoi derulate în toate unitățile de învățământ și
pregătirea acestora pentru dobândirea de competențe digitale și abilități de
comunicare la distanță.

Iulian Rinder