Iar azi! Un azi continuu fără un pic de mîine,
de parcă ne născurăm castrați de viitor.
Cînd să înșfac covrigul din coada altui cîine,
m-am dumirit că-i tot el: mai berc, mai surd, mai
chior.
Hamal de lux în filmul cu greaua moștenire,
am dus-o-n cîrcă pînă m-am abătut din drum
să vîr măcar un deget de răsfoit psaltire
în bolul cu dulceață-al ideii de consum.
Visam să-mi sară-n chică numai păduchi de aur
de la cerșetorimea bogată din Paris,
dar am văzut că pînă și bietul Minotaur
rupea bilete-n grota unde era proscris.
Și Iov, producătorul de bube clasa-ntîia,
avea juma’ de normă în gang la Notre-Dame,
nu suferea prea tare că s-a scumpit tămîia
că Eva cînta dulce la frunza lui Adam.
Prorocul Marx plecase și el la vînătoare
de tineri fără noimă, dormind în Gare de l’Est,
m-am prefăcut că nu-l știu și, ca din întîmplare,
i-am ridicat chiștocul și l-am fumat pe șest.
Mircea Dinescu
