Consilierul judeţean
Dragoş Dumitru şi-a scos chiloţii deotologiei de la sertarul cu rufe de sărbătoare îi afişează public şi astfel bine gătit aduce în discuţie ,,problema mancării în spitalele din Braşov”.
Despre cine este consilierul Dragoş Dumitru am mai scris. Vedeţi şi articolul„Consilierul Dragoș Dumitru se ține ca pițigoiul rubensian de gardul CJ Brașov”
După care acesta
continua suţinând într-o postare că ,,am primit documente de la 3 spitale”. Şi nu era vorba
despre ,,problema mâncării” în spitalele braşovene ci despre numărul de porţii
de mâncare livrate către trei unităţii medicale, respectiv Spitalul Judeţean
Braşov, Spitalul Clinic de Pneumologie şi Spitalul Clinic de Psihiatrie şi
Neurologie.
Şi acuma să vedem ce
spune personajul citat: el spune, pe scurt, că în 2021 la Spitalul Judeţean
numărul total de pacienţi a fost de 22.723 de persoane care fi beneficiat de
152.284 de porţii de mâncare. La Spitalul
Clinic de Pneomologie în perioada 1.08.2021
– 31.12.2021 au fost internaţi 7.369 de pacienţi şi au fost livrate 7369
de meniuri. În ceea ce priveşte Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie în
2021 totalul pacienţilor internaţi spune sursa citată ar fi fost de 3361 un
total de porţii de mâncare de 162.471 şi un număr de 109.895 de caserole.
Deşi este consilier judeţean şi are acces la
informaţii chiar din sistemul pe care îl reprezintă Dragoş Dumitru începe să
bată politicianist şi fără pic de graţie câmpii.
Afirmă că apar
,,întrebări fără răspuns” cum ar fi:
– – de ce la un spital
numărul de pacienţi internaţi este egal cu numărul de porţii ( de mâncare, nota
noastră) iar la celelalte două numărul de 7 şi de 45 de ori ai mare.
– – de ce nr. de caserole
este diferit faţă de restul porţiilor de mâncare ( a se vedea cazul spitalului
de Psihiatrie).
Aparent întrebările
sun corecte, dar dacă elimini ,,pojghiţa” naivităţii pe care consilierul
judeţean Dragoş Dumitru o utilizează ca să inducă iluzia unui onest politician
ce încearcă să lupte cu tenebrele ce bântuie sistemul de sănătate din Braşov,
lucrurile devin algebric de simple dacă faci calculele corecte.
Nu ştim dacă
feministul consilier judeţean – spunem asta deoarece dânsul se ocupă de
treburile casnice din familie, duce gunoiul, lustruieşte cratiţa, caută
reduceri la supermarket-uri la alimente, mixere sau aspiratoare, etc nu din
cauza faptului că este şomer ci pentru că nici nu s-a angajat vreodată, lăsând
soţia să beneficieze de egalitatea de şanse şi de a deveni ,,stâlpul familiei”. Probabil de aceea D.D. a intrat în
politică, să aibă şi el o ocupaţie, o activitate extra-casnică. Dar dacă se pricepe ,,la cratiţă” cum se
pricepe la politică atunci omul (pre)găteşte adevărate otrăvuri… gustative. Dragoş
D. foloseşte sofisme fie din incompetenţă, fie, mai grav, dintr-o… incompetenţă complice!!!
Complice la nişte grupuri de interese care ştiu că cea mai certă afacere este
cu statul, iar suferinţa oamenilor poate
fi… profitabilă.
Ce profituri uriaşe a
adus numai din bugetul România spre octopusul Big Pharma numai Cavalerul Negru ( la suflet) Arafat şi stele ascunse ale
serviciilor ştiu. Dar să revenim la ciorba noastră braşoveană în care, în loc
să sufle sau să ajute, mai mult scuipă consilierul Dragoş Dumitru.
Ceea ce disimulează că
nu ştie dânsul este că numărul acestori meniuri nu răsar din… burtă. Dacă nu ştie, este
destul de grav pentru că el reprezintă instituţia care coordonează activitatea
spitalelor.
Deci, răspunsurile la ,,întrebări
fără răspuns” sunt la îndemâna unui copil de clasa a patra care a reuşit să
aibă minim cinci la algebra.
Întrebările erau cam
aşa:
1)
,,de ce la două spitale
numărul – de porţii de mâncare raportat la numărul de pacienţi – care au sosit este
de 7 ( Spitalul Judeţean,n.r.) şi de 45 ( la Spitalul Clinic de Pneomologie, n.r.)
de ori mai mare ( decât numărul de
pacienţi, n.r )”?
Simplu, domnule
consilier. În ţara asta există există o instituţie numită Casa
Naţională de Asigurari de Sănatate a oficializat un coeficient, coform căruia, se demontrează faptul că statistic, un pacient ( ipotetic, ca unitate standard de
măsură) stă spitalizat într-o unitata
medicală 7,71 zile. Iar în spitale se oferă trei mese pe zi. Deci să reluăm
cele spuse de Dragoş Dumitru ,, în 2021 la Spitalul Judeţean numărul total
de pacienţi a fost de 22.723 de persoane care fi beneficiat de 152.284 de porţii de mâncare”. Dacă înmulţim 22.723
(de persoane) x 3 ( mese pe zi ) x 7,71 ( media de spitalizare) obţinem 525.582,99
porţii. Ori fiind vorba doar de 152.284 porţii livrate arată faptul că media de
spitalizare la Judeţean este mult mai mica decât cea din alte spitale. Pe undeva
normal, pentru că de acolo mulţi
pacienţi sunt îndreptaţi şi către alte spitale.
Mai este un amănunt.
Dacă te internezi după amiaza mai beneficiezi, logic, doar de masa de seară.
Când pacienţii sunt internaţi / transferaţi, primesc doar micul dejun. De aceea
şi acel program de trei mese pe zi este fluctuant.
2)
Acum să trecem la a
doua nelămurie a consilierului/bucătar amator : În ceea ce priveşte Spitalul
Clinic de Psihiatrie şi Neurologie în 2021 totalul pacienţilor internaţi, spune
sursa citată, ar fi fost de 3361 un total de porţii de mâncare de 162.471 şi un
număr de 109.895 de caserole. Asta însemnă pur şi simplu că media de zile de
internare pe pacient la acest spital este de 162.471: (3361×3) = 17,91 medeia
de zile de internare pentru un pacient, cifră rezonabilă ţinând cont că vorbim
despre un spital de Neuropsihiatrie unde există cazuri grave, ce necesită
tratament specializat timp de săptămâni.
3)
Totodată, sursa citată
vorbeşte de caserolele din spitale. Aici explicaţia este foarte simplă:
caserolele costă în plus faţă de costul mesei. Probabil că doar cei de la Neuro
au solicitat acest lucru din motive obiective. Vom întreba.
În final o sugestie: dle
consilier judeţean Dragoş Dumitru nu renunţaţi la discursul de politruc, un loc
pe la USR, SD, etc se va găsi probabil şi pentru dvs. Dar evitaţi datele
exacte, porniţi uşor cu discursuri de genul ,,vrem să fie bine, avem proiecte
asumate, dar trebuie să facem economii că nu sunt bani” sau cum luptaţi pentru
comunitate, ce mai ,,implementaţi”, la ce mai ,,achesaţi”, cum vă sacrificaţi timpul pentru binele
public, etc şi alte bălării. Dar nu mai
încercaţi cu cifrele şi precizia, mai bine vă întoarceţi la cratiţa de acasă. Totuşi în familia dvs. cineva lucrează chiar
pe bune şi acel cineva nu sunteţi dumneavoastră.
Iulian
Rinder