În ultimele zile, spațiul public și
rețelele de socializare au fost cuprinse de o adevărată vâlvă în jurul
subiectului noii catedrale ce urmează a fi construită în Centrul Civic
al municipiului Brașov. Discuțiile au fost alimentate atât de informații
oficiale, cât și de interpretări, suspiciuni și temeri legate de
dimensiunea și natura reală a proiectului.
Redacția Argumentul.ro semnala încă din data de 23.12.2025, într-un articol intitulat sugestiv: „Magia prin care Catedrala Mântuirii Orașului se va transforma într-un zgârie-nor de 13 etaje”,
riscul ca sub paravanul unei construcții religioase să fie promovat, în
fapt, un proiect cu totul alte coordonate urbanistice (link: https://argumentul.ro/single.php?id=2687#).
Ca reacție la aceste informații, primarul George
Scripcaru, a infirmat categoric ipoteza construirii unui imobil de 13
etaje, reiterând că în Centrul Civic va fi edificată exclusiv o
catedrală.
În contextul apropierii votului din
Consiliul Local Brașov, programat pentru vineri, 30.01.2026, consilierul
local Sorin Bască, invocând accesul la documente oficiale, a considerat
necesară o informare a cetățenilor, pentru a combate ceea ce domnia sa
consideră a fi dezinformări apărute în spațiul public. (link: https://www.facebook.com/sorinbasca).
Inițiativa este una salutară și în principiu, demnă de apreciere… Cu toate acestea, apar câteva întrebări legitime:
De ce informarea este incompletă?
Este vorba despre o simplă omisiune sau despre evitarea unor detalii esențiale?
Ce se votează, de fapt, pe 30 ianuarie?
La
punctul 53 al ordinii de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local
Brașov din data de 30.01.2026 figurează următorul proiect:
„Proiect
de hotărâre privind aprobarea actului adițional nr. 1 la contractul de
concesiune nr. 4009/1993, având ca obiect concesionarea fără licitație
publică a terenului situat în Centrul Civic al Municipiului Brașov,
pentru construirea Catedralei «Înălțarea Domnului».
Inițiator: Primarul Municipiului Brașov.”
Actul adițional aferent acestui proiect
(documentul integral fiind prezentat în fotografiile anexate) conține
câteva pasaje-cheie care ridică semne de întrebare serioase.
Printre alte paragrafe, două formulări sunt de o importanță majoră:
– obiectul actului adițional „Obiectul
prezentului act adițional îl constituie schimbarea părților și
obiectului din contractul de concesiune nr. 4009/1993, având ca obiect
concesionarea fără licitație publică a terenului situat în Centrul Civic
al Municipiului Brașov pentru construirea Catedralei «Înălțarea
Domnului».”
și
– Art. 1 – Părțile contractului: „ART.1. Părțile contractului:
MUNICIPIUL BRAȘOV, (…) reprezentat de domnul George Scripcaru – Primar, denumit în continuare «CONCEDENT» și
…………………………….,
cu sediul în ……………….., reprezentată legal de ………………………………, CNP
…………………………, domiciliat în …………………………, legitimat cu CI seria ……., nr.
……., eliberat de ……………. la data de …………., denumită în continuare
«CONCESIONAR».”
Cu
alte cuvinte, documentul supus votului este incomplet, iar identitatea
concesionarului, partea care va beneficia efectiv de concesionarea
terenului, nu este menționată.
Cine va fi concesionarul?
Având în vedere elementele prezentate în prima parte a acestui material „vreo 20 de sfinți încornorați purtători de sutană”,
precum și susținerea fermă a primarului George Scripcaru pentru acest
proiect, până la proba contrarie, nu avem nicio îndoială că rolul de
concesionar va reveni Asociației pentru construirea Catedralei
„Înălțarea Domnului”, fiind foooarte puțin probabil ca beneficiarii să fie „băieți deștepți” dintr-un cartier sudic al Brașovului.
Totuși, administrația publică nu
funcționează pe presupuneri, ci pe documente clare, complete și asumate,
drept pentru care întrebările care rămân fără răspuns sunt următoarele:
1. De ce este actul adițional incomplet, în condițiile în care urmează să fie supus votului Consiliului Local?
2.
Știu consilierii locali ai municipiului Brașov ce votează, în lipsa
unor informații esențiale precum identitatea concesionarului și forma
finală a contractului?
În concluzie, dincolo de simbolistica
religioasă a proiectului și de declarațiile politice menite să
liniștească opinia publică, realitatea documentelor ridică semne de
întrebare legitime. Consilierii locali sunt chemați să voteze un act
juridic incomplet, iar cetățenii sunt invitați să aibă încredere într-un
demers netransparent.
Într-un
oraș care se dorește modern, european și administrat responsabil,
credința nu poate substitui transparența, iar buna-credință nu poate
ține loc de documente clare. Dacă nu există nimic de ascuns, atunci
completarea actului adițional și prezentarea tuturor detaliilor înainte
de vot ar trebui să fie un gest firesc, nu o concesie.
Altfel, riscul este ca vineri, 30 ianuarie
2026, Consiliul Local Brașov să voteze mai degrabă pe bază de
încredere, decât pe bază de informație completă. Iar istoria
administrației publice ne-a arătat deja cât de scump se plătește,
uneori, acest tip de vot.
Răzvan Negrea ★ 29.01.2026
