De curând, scriam despre „Un proiect din care Georgică nu a putut să ciordească” (link: https://argumentul.ro/single.php?id=2883
). Acest lucru s-a datorat smereniei de care a dat dovada preotul
Moșoiu. Deși Brașovul este condus cu mana despotică de un anumit individ
basculat sub Tâmpa din zone ciangăiești, din câte se pare în oraș mai
sunt și persoane care dau dovadă de corectitudine și moralitate.
În timp ce administrația municipiului
Brașov vorbește despre eficiență și reformă, una dintre societățile
aflate aproape integral în proprietatea Municipiului Brașov – TETKRON SRL, unde Primăria în care nimic nu se întâmplă fără știrea lui Sripcaru George, deține 99,99% din capitalul social – traversează o situație financiară care ridică numeroase semne de întrebare.
Pe rolul Tribunalului Brașov se află dosarul nr. 586/62/2026,
având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva TETKRON
SRL. Nu este prima dată când societatea ajunge într-o asemenea situație.
În trecut, un dosar similar, nr. 2373/62/2024, a vizat aceeași societate.
Din informațiile existente rezultă că, pe
lângă creditorul care a formulat cererea de deschidere a procedurii,
societatea înregistrează obligații și față de alți creditori, inclusiv
către furnizori de utilități – gaze naturale, energie electrică, apă și
agent termic.
În
acest context, executivul Primăriei Brașov a propus acordarea unei
infuzii de capital care să permită achitarea unor datorii. Problema nu
este însă existența unui sprijin financiar pentru o societate aflată în
dificultate, ci condițiile în care acesta urma să fie acordat.
Potrivit informațiilor discutate în
spațiul public, societatea ar fi urmat să garanteze finanțarea cu
imobile din patrimoniul propriu. Aici apare întrebarea esențială: care este valoarea reală a acestor imobile?
Până în prezent nu a fost identificată
public data ultimei evaluări ANEVAR a patrimoniului imobiliar al TETKRON
SRL. Dacă garanțiile ar fi fost constituite pe baza unor evaluări
foarte vechi, există riscul ca valoarea de piață actuală a bunurilor să
fie semnificativ diferită de cea avută în vedere. Într-un asemenea caz,
atât asociații societății, cât și creditorii au interesul legitim ca
activele să fie evaluate la valoarea lor actuală înainte de orice
operațiune care le afectează.
Cu atât mai mult într-o perioadă în care
asupra societății planează o procedură de insolvență, orice operațiune
privind patrimoniul trebuie să fie fundamentată pe evaluări actualizate
și transparente, astfel încât să fie protejate interesele tuturor
creditorilor.
În
această situație, problema majoră este lipsa de transparență privind
valoarea reală a imobilelor pe care TETKRON urma să le aducă drept
garanție. Până în prezent nu este cunoscută public data ultimei evaluări
certe a acestor bunuri. Dacă garanțiile ar fi fost constituite pe baza
unei evaluări realizate în urmă cu aproximativ două decenii, există riscul ca valoarea luată în calcul să nu mai reflecte deloc realitatea pieței imobiliare.
Într-un astfel de scenariu, imobile care astăzi ar putea valora de
zece, douăzeci sau chiar cincizeci de ori mai mult decât la momentul
ultimei evaluări ar fi fost folosite ca și garanții la valori mult
inferioare celor reale.
O asemenea situație ridică întrebări
legitime cu privire la protejarea patrimoniului societății și a
intereselor tuturor creditorilor, pentru că, prejudicierea creditorilor
prin subevaluarea sau înstrăinarea subevaluată a imobilelor în procedura
insolvenței constituie infracțiunea de bancrută frauduloasă (sau bancrută simplă, în funcție de gravitate/intenție), reglementată de art. 241 din Codul Penal.
În acest context se înscrie și demisia administratorului special, Liliana Ialomițianu. Chiar dacă motivele demisiei nu au fost explicate public, refuzul de a-și asuma semnarea unei operațiuni
pe care ar fi putut-o considera riscantă din punct de vedere penal
poate fi interpretat ca o atitudine de prudență și responsabilitate. În
lipsa unor explicații oficiale, gestul său poate fi privit ca alegerea
de a nu participa la o decizie ale cărei consecințe ar fi putut genera
litigii sau răspunderi ulterioare.
Dacă
patrimoniul unei societăți aflate în dificultate este utilizat drept
garanție fără ca valoarea bunurilor să fie stabilită printr-o evaluare
actuală și independentă, apare inevitabil întrebarea dacă interesele
tuturor creditorilor sunt protejate în mod egal. Tocmai de aceea
legislația privind insolvența și administrarea societăților comerciale
impune obligații sporite de diligență administratorilor și organelor de
conducere.
De remarcat este și faptul că nu este
prima dată când în Brașov apar controverse privind administrarea
patrimoniului imobiliar societăților controlate de municipalitate. În
ultimii ani au existat numeroase dezbateri privind transferul unor
active și reorganizarea societăților aflate în subordinea Consiliului
Local, iar lipsa unei transparențe complete nu face decât să alimenteze
suspiciuni.
Spre exemplu, nu mai departe de luna octombrie a anului 2025, Argumentul.ro scria despre „Scripcaru George și bancruta frauduloasă” https://argumentul.ro/single.php?id=2592 ), procedură prin care în urma votului din Consiliul Local patrimoniul locativ al SC RIAL SRL a trecut în cel al Primăriei Brașov.
Concluzia este una simplă: dacă Primăria
Brașov dorește să demonstreze că toate demersurile sunt făcute exclusiv
în interesul comunității și al societății TETKRON, atunci are obligația
morală și administrativă de a publica evaluările actualizate ale
patrimoniului, fundamentarea economică a operațiunilor propuse și toate
documentele care justifică deciziile adoptate.
În
același timp, gestul Lilianei Ialomițianu merită remarcat. Într-o
perioadă în care presiunea de a semna documente poate fi considerabilă,
alegerea de a demisiona în locul asumării unei decizii pe care nu o
considera oportună reprezintă, cel puțin la nivelul informațiilor
disponibile public, o dovadă de prudență și de respect față de
responsabilitatea pe care o presupune administrarea patrimoniului unei
societăți aflate într-o situație financiară dificilă.
Întrucât Scripcaru George, în aroganța sa,
nu a binevoit să acorde un punct de vedere referitor la subiect, nu
putem spune cu exactitate dacă printre viitori beneficiari/proprietari
se vor regăsi și procurori sau judecători care să închidă ochii în fața
acestei bancrute frauduloase pusă la cale de către autointitulatul
bahic: „stăpân al orașului”. Mai ales că în
Brașov avem un precedent, în datele de 07 august 2009 și 10 octombrie
2009, atunci când beneficiind de perspicacitatea lui „George Scripcaru – cel mai bun agent imobiliar” (link: https://argumentul.ro/single.php?id=1999 )
trei celebrii procurori ai vremii și-au cumpărat apartamente pe bd. Gării achitând doar 36.580 €.
