Există proiecte publice care devin rapid teren de joacă pentru interese politice, contracte aranjate și influențe de culise. Există însă și situații în care regulile sunt respectate, iar cei obișnuiți să controleze totul rămân pe margine, privind neputincioși cum lucrurile se desfășoară fără ei. Restaurarea și punerea în valoare a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului pare să fie un astfel de caz.
Proiectul, cu o valoare totală de 24.776.325 lei, a fost finanțat în principal din fonduri europene, suma de 18.192.340 lei provenind din finanțarea Uniunii Europene. Diferența de 6.583.985 lei a reprezentat contribuția asigurată prin implicarea Municipiului Brașov. Cu toate acestea, contribuția financiară a Primăriei nu i-a oferit primarului George Scripcaru nici dreptul și nici posibilitatea de a controla atribuirea contractelor pentru proiectare și execuție.
Documentele arată foarte clar faptul că procedura de atribuire și contractul privind serviciile de proiectare, asistență tehnică și execuția lucrărilor au fost inițiate și atribuite de Parohia Ortodoxă Română Biserica Sf. Nicolae – Șcheii Brașovului, în calitate de proprietar al monumentului istoric și titular al investiției. Contractul nr. 23 a fost semnat la data de 12 iulie 2024 între Parohie și asocierea Hester-Art SRL – Patrimonium Nostrum SRL, având ca obiect atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor de restaurare și punere în valoare a monumentului.
La momentul semnării acestui contract, Municipiul Brașov nu era parte în proiect, nu avea calitatea de lider de parteneriat și nu deținea atribuții privind organizarea procedurilor de atribuire. Acordul de parteneriat dintre Municipiul Brașov și Parohia Ortodoxă Română Biserica Sf. Nicolae Șcheii Brașovului avea să fie semnat abia la 31 ianuarie 2025, la mai bine de șase luni după încheierea contractului de execuție, find unul dintre primele proiecte în care Vulpoiul Scripcaru și-a băgat coada după revenirea în funcția de primar.
Cu toate acestea, George Scripcaru ar fi avut pretenția ca, odată ce Primăria contribuie cu aproximativ 6,5 milioane de lei, va putea coordona întreaga afacere și va decide cine proiectează și ce firma de casă execută lucrările. Numai că realitatea juridică și administrativă a proiectului nu i-a permis acest lucru. Contractele erau deja atribuite, procedurile erau deja încheiate, iar beneficiarul investiției își exercitase atribuțiile conform legii.
Din câte se pare, primarul și-a pus speranțele în preotul Aurelian Reit, considerat de mulți drept duhovnicul său de încredere infiltrat în cadrul parohiei, un personaj perceput ca fiind mai degrabă fidel intereselor politice decât celor administrative, pe care Scripcaru s-ar fi bazat pentru a obține influență asupra proiectului. Numai că atunci când Dumnezeu leagă, nici Marele Scripcaru nu poate să dezlege, așa că planurile nu s-au materializat.
De administrarea și derularea proiectului s-a ocupat efectiv preotul Ionuț Moșoiu, un cleric apreciat de numeroși brașoveni pentru corectitudine, seriozitate și respectarea principiilor morale pe care le predică. Într-o perioadă în care prea mulți confundă interesul public cu interesul personal, preotul Moșoiu a demonstrat că un proiect de asemenea anvergură poate fi gestionat fără jocuri de culise și fără intervenții politice.
Rezultatul este simplu: contractele au fost atribuite înainte ca Primăria să intre în parteneriat, firmele au fost selectate prin procedurile derulate de titularul investiției, iar cei care sperau să controleze din umbră proiectul au rămas fără obiectul muncii. Din această perspectivă, restaurarea Bisericii Sfântul Nicolae a devenit nu doar un proiect de patrimoniu, ci și dovada că există situații în care influența politică se lovește de documente, proceduri și oameni care refuză să se lase controlați.
Iar la final, imaginea lui George Scripcaru și a lui Aurelian Reit în această poveste poate fi rezumată perfect prin expresia populară: „Exact ca vacile, dorm în picioare, dar visează doar când stau jos.” Au visat că vor controla proiectul, că vor decide firmele și că vor conduce întreaga operațiune. Numai că, atunci când s-au trezit, contractele erau deja semnate, procedurile încheiate, iar trenul plecase din gară fără ei.
