Primăria Brașov a anunțat că
primarul Allen Coliban s-a întâlnit vineri cu vicepreședintele Parlamentului
maghiar, dr. Koloman Brenner, în cadrul vizitei pe care oficialul o efectuează
în România au remarcat ăn premieră cei de la saitul Litera 9.
Iată declarațiile celor doi
politicieni.
„A fost o vizită în care domnul vicepreședinte al Parlamentului maghiar
a venit în România pentru a discuta despre multiculturalism și despre calea
europeană comună, dar o vizită în care am discutat și despre aspecte mai
concrete, care țin de pandemia de Covid, țin de turism și de oferta brașoveană,
dar totodată și de lucrurile de care Brașovul are nevoie pentru a se dezvolta.
Am vorbit despre mediul economic, despre adaptarea sa la noul context, despre
provocările pe care atât statul român, cât și cel maghiar le au în această zonă
și despre felul în care am putea să facem schimb de bune practici în aceste
subiecte. Cred că este foarte important să reafirmăm diversitatea
multiculturală a Brașovului. Cu fiecare ocazie de acest gen să fim mai
conștienți că acesta este lucrul care reprezintă o valoare pentru Brașov. În momentul
în care vom ști că suntem un oraș unic și foarte dezvoltat din acest punct de
vedere – avem licee în trei limbi, avem lăcașuri de cult pentru toate etniile
reprezentate în Brașov – vom fi probabil mult mai mândri și ne vom folosi de
asta ca de un element identitar. Iar toate aceste contacte diplomatice, precum
cel de astăzi, deschid noi perspective. De schimburi culturale, de schimburi
sportive, inclusiv de schimburi economice”, a declarat primarul Allen
Coliban.
„M-am bucurat foarte mult că aici, la Brașov, în Kronstadt, am putut să
port discuții cu un primar cu viziuni politice atât de asemănătoare, care, la
fel ca mine, crede în acea cale europeană importantă pentru multiculturalitatea
prezentă în mod tradiţional în acest oraş. În calitate de vicepreședinte al
Parlamentului maghiar, este în sarcina mea să vizitez zone în care există
comunități maghiare mai mari.
Motivul pentru care am ales Brașovul ca țel al vizitei
mele este faptul că aici se află și o comunitate germană reprezentativă (pe
lângă cea maghiară, n.n.), eu fiind și președinte al comunității germane din
Ungaria. Sunt în acord cu primarul dumneavoastră că toate popoarele din Europa
Centrală și de Est ar trebui să se cunoască mai bine și doar atunci vom atinge
un nivel de bunăstare și libertate în cadrul Uniunii Europene, pe de o parte
prin păstrarea tradițiilor comunităților noastre locale, și pe de altă parte
având răspunsuri pentru provocările secolului XXI în Uniunea Europeană”, a declarat dr. Koloman Brenner.
Dincolo de aceste declarații,
trebuie precizat că domnul Koloman Brenner este membru în partidul Jobbik,
caracterizat ca având o ideologie radicală, neo-nazistă, neo-fascistă,
ultra-naționalistă. Este greu de crezut că Primăria Brașov și Allen Coliban nu au știut
acest detaliu dar este probabil că au ales să nu-l comunice.
Consilierul lui Coliban, Laszlo Barabas susţine Garda
Magiară, aripă paramilitară interzisă chiar şi în Ungaria!!!
La întâlnirea primarului
Allen Coliban cu vicepreședintele Parlamentului Maghiar, Koloman Brenner a
participat și consilierul primarului, Laszlo Barabas. Acesta este membru UDMR,
partid care a avut în 2019 o inițiativă legislativă ce prevedea înființarea de
unități de voluntari pentru asigurarea ordinii publice, conform G4 media. Aceste unități de voluntari sunt cunoscute și sub
numele de Garda Maghiară, unități înființate în Ungaria de către partidul Jobbik.
Aceste unități au fost scoase în afara legii în Ungaria.
În imagininile următoare,
Garda Maghiară manifestând în localitatea Kenderes din Ungaria, aducând
omagiu liderului maghiar din al doilea Război Mondial, Miklos Horthy.
Cine sunt cei de la Jobbik
Mișcarea pentru o Ungarie mai
bună (Jobbik) este o mișcare care insistă asupra apărării identității
istorice și culturii maghiare, familiei, precum și autoritarismului. Urmărește
să apere mediul înconjurător și agricultura maghiară. Partidul Jobbik se
declară contra „liberalismului sălbatic” și contra comunismului.
Mișcarea denunță nedreptatea socială și cere o reprimare susținută a criminalității,
atribuite în general țiganilor (romilor). Partidul consideră că situația
demografică a Ungariei este gravă, pe punctul de a amenința supraviețuirea
țării. Este brațul politic al miliției
paramilitare Garda Maghiară.
Potrivit partidului
Jobbik, învățământul moral și educația religioasă nu
trebuie separate. Astfel, partidul Jobbik se opune avortului, în numele
vieții umane și al demnității. Partid eurosceptic, antisemitic, antiimigrație,
oponențiii săi îl califică drept xenofob, această xenofobie fiind îndreptată
mai ales contra țiganilor (Sinti și Roma) și contra evreilor.
Începând cu 2014, Jobbik a
început a se redefini ca un partid al oamenilor conservatori și
a schimbat elementele controversate ale comunicării sale. Conform Manifestului
partidului pe liniile directoare ale unui viitor guvern, Jobbik reprezintă toți
cetățenii și oamenii din Ungaria și își propune să construiască o identitate
națională modernă, respingând șovinismul secolului
XX. După alegerile parlamentare maghiare din 8 aprilie 2018, partidul a primit
1.092.806 de voturi, asigurând 19,06% din total, ceea ce l-a făcut cel de-al
doilea partid major al Ungariei în Adunarea Națională. Amintim că în 2018, Jobbik a
propus ca 2020 să fie declarat an memorial pentru Tratatul de la Trianon.
Jobbik şi formaţiunea paramilitară Garda Maghiară
Pe 25 august 2007 Mișcarea pentru
o Ungarie mai bună (Jobbik), a oficiat o
ceremonie în care a înființat o organizație paramilitară, Garda
Maghiară.
Cu această ocazie, primii
membri ai Gărzii și-au depus jurământul. Garda Maghiară a folosit de la
începutul existenței sale simboluri din recuzita formațiunilor fasciste din
Ungaria interbelică.
Liderii formațiunii s-au
remarcat printr-o retorică rasistă și xenofobă,
ceea ce a dus la scoaterea formațiunii în
afara legii.
Liderii Gărzii Maghiare au
declarat că doresc «să apere Ungaria pe plan fizic, moral și intelectual»,
Garda fiind considerată drept moștenitoarea Partidului Crucilor cu Săgeți datorită
uniformei negre, a jurământului de credință, și a utilizării drapelului
alb striat cu roșu, emblemă legendară a liderului tribal Árpád,
emblemă instrumentalizată ideologic de Partidul Crucilor cu Săgeţi.
În Harghita, câțiva tineri
mai exaltați au făcut demersuri, încă din 2007, pe lângă liderii Gărzii
Maghiare pentru a înființa în România o subunitate, numită Plutonul
Secuiesc. Liderul grupului care făcea demersurile era Csibi Barna, din
Miercurea Ciuc.
Garda Maghiară și-a mai făcut
cunoscută prezența în România pe 1 decembie 2009 când un grup de șase
membri s-au comportat provocator în Cluj Napoca cu ocazia a 91 de ani de la
înființarea Batalionului Secuiesc, purtând însemne ale Ungariei Mari chiar de
ziua națională a României.
Iulian Rinder ( foto Litera 9)
