Echipele de start:
SEPSI OSK SF. GHEORGHE:
Răzvan Cătălin Began-Dimitrov Radoslav, Răzvan Tincu, Bogdan Alexandru Mitrea,
Rareș Sebastian Ispas-Nicolae Ionuț Păun, Eder Gonzales Tortella, Stefan
Ashkovski-Vitalie Damașcan, Marius Ștefănescu, Alexandru Tudorie. REZERVE:
Hunor Botond Gedo, Mihai Alexandru Bălașa, Gabriel Cristian Vașvari, Kevin
Luckassen, Cătălin Gheorghiță Golofca, George Ionuț Dragomir, Istvan Sandor Fülop,
Paul Valentin Popa, Adnan Aganovic. Antrenor: Christiano Bergodi
F.C. U CRAIOVA 1948: Dimitrie
Robert Popa, Radu Alexandru Negru, Dominik Kovacic, Lorenzo Paramatti, Jeremi
Huyghebaert-Samuel Asamoah, William Guido R Baerten-Benjamin Andre P Van Drumen,
Sekou Sidibe, Juan Francisco Bauza-Andrea Compagno. REZERVE: Răducu Sorin
Mogosanu, Marin Sorin Bușu, Vlad Marian Pop, Constantin Dragoș Albu, Alexandru
Krisztian Budar, Andrei Cătălin Albu, François Nathalie F Marquet, Torell
Lionel Ondaan, Claudiu Cristian Bălan. Antrenor: Nicolò Napoli
Brigada de arbitrii a fost
compusă din Andrei Sorin Antonie, ajutat la cele două linii de Anton Gabriel
Constantinescu și Alexandru Vodă. De remarcat a fost faptul că clubul covăsnean
a oferit copiilor, componenți ai echipei de fotbal ucrainiene Ruh Luviv, echipă
participantă la turneul tradițional de iarnă ,,Winter Cup” desfășurat în
orașul de la poalele Tâmpei, ocazia de a viziona ,,live” disputa dintre
SEPSI OSK SF. GHEORGHE și F.C. U CRAIOVA 1948.
Din cauza faptului că acești
copii, au venit în România, înainte de a începe războiul, iar acum neputând să
se întoarcă acasă din acest motiv, acestora li s-a oferit cazare și mâncare
gratuită în Brașov la Hotelul ,,Qosmo”, prin amabiliatatea proprietarului,
care prin acest gest, face cinste și demonstrează încă o dată, dacă mai era
cazul, că poporul romàn îsi iubește semenii, indiferent de naționalitate sau de
culoare. De asemenea, am aflat ,,pe surse”, faptul că acestor copii li
s-au oferit cadouri din partea colectivului Consiliului Județean Covasna,
contribuind fiecare cu cât a putut, iar această inițiativă merită toate laudele
și considerația noastră!
Acesta a fost ,,ultimul
dans” din sezonul regulat, pentru ambele echipe, înainte de a începe
,,play-out-ul”.
Dar să revenim la joc și să
spunem că în teren cele două echipe, au oferit un joc foarte încrâncenat, asta
și datorită faptului că ambele combatante sunt pregătite de doi tehnicieni
italieni, care au filozofii asemănătoare în ceea ce privește tactica de joc. În
prima repriză, oltenii au deschis scorul destul de repede, prin jucătorul
Bauza, iar mai apoi puteau să-l majoreze la ocazia mare a lui Sidibe și doar
intervenția de excepție a portarului echipei gazdă-Began, a păstrat tabela de
marcaj neschimbată.
Mai apoi la o centrare ,,în
cross” a aceluiași Sidibe, Bauza și Compagno nu au reușit să intre ,,în
contact” cu balonul, pentru a-l împinge în poartă. Și cum ocaziile avute
de olteni se răzbună, echipa covăsneană, pe finalul primei reprize, în doar
șapte minute a reușit să întoarcă rezultatul.
Mai întâi la ,,o
bâlbâială” în careul echipei craiovene, Ștefănescu a reușit să împingă
mingea în poarta oltenilor, iar mai apoi, la o gravă eroare a portarului
craiovean Popa, Alexandru Tudorie a lovit mingea cu capul, făcând ca SEPSI OSK,
să intre la cabine cu un avantaj minim. Dacă în prima repriză, echipa din
Bănie, a pus probleme, practicând un pressing agresiv, în terenul echipei
covăsnene și recuperând mingi, încă din jumătatea adversă, în a doua repriză,
în teren nu a mai existat decât o singură echipă și anume SEPSI OSK, care a
dominat copios jocul, ratând cu seninătate ocazii monumentale prin Damașcan,
care după o acțiune luată pe cont propriu, a șutat din interiorul careului, un
pic pe deasupra porții apărate de Popa, iar apoi Ștefănescu a lovit bara din
dreapta porții craiovene și culminând cu o sarabndă de ocazii rarisime irosite
de Golofca.
Din păcate, la acest joc,
arbitrajul a fost unul foarte slab, din cauza faptului că ,,centralul”
Antonie, a avut niște decizii bizare, dezavantajând ambele formații! Și tot la
acest capitol, țin să subliniez, că arbitrii din Romània, vor neapărat să iasă
în evidență în mod negativ, pe când în campionatele mari din Europa,
,,cavalerii fluierului” nu îsi fac simțită prezența, decât în cazul când
jocul o impune.
Cei care conduc destinele
arbitrajului românesc, trebuie să înțeleagă că jucătorii sunt principalii
,,actori” și nu arbitrii, care de cele mai multe ori, au și o aroganță
excesivă față de jucători și față de antrenori.
C. Cernat
