În dauna faptului că România a avut ocazia să acceseze fonduri în valoare de 28,5 miliarde de Euro disponibile în fonduri MRR, În urma negocierilor purtate de către ministrul Fondurilor UE, Dragoș Pîslaru (USR), țara noastră va putea atrage doar fonduri de redresare UE în valoare de aproximativ 21,6 miliarde de Euro.
Fondurile de redresare se referă la sume alocate de Uniunea Europeană, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), pentru a sprijini statele membre să-și revină din criza economică și socială cauzată de pandemia de COVID-19. Aceste fonduri sunt destinate finanțării reformelor și investițiilor care vizează crearea unor economii și societăți mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranziția verde și digitală.
Până în prezent, România a obținut aproximativ 9 din cele 28,5 miliarde de Euro, reprezentând un pachet de granturi și împrumuturi disponibile până la jumătatea anului 2026 în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE.
Deși suma este cu aproximativ 6,9 miliarde de euro mai mică, în urma negocierii pe care ministrul Pîslaru o consideră un real succes, acesta a declarat că: „România nu va pierde niciun euro din partea nerambursabilă de 13,57 miliarde de euro. Există o reducere a componentei de credite, acum la 8 miliarde de euro de la 15 miliarde de euro care erau disponibile inițial.”
Criza provocată de anularea scrutinului electoral de la finele anului 2024, a făcut ca progresul României să stagneze, plățile să fie condiționate de eternele „reforme”, iar Pîslaru așteaptă ca Bruxelles-ul să aprobe noul pachet abia pe 20 octombrie a.c.
Chiar dacă Dragoș Pîslaru se laudă pe pagina de Wikipedia cu faptul că este: „economist, profesor și cercetător în domeniul științelor economice” negocierea pe care a purtat-o săptămâna trecută în capitala Belgiei, poate fi considerată un regres. Aceasta a cuprins noi termeni ai pachetului pentru o mare parte a anului trecut, iar „vestea bună” a fost că dacă s-ar putea identifica noi proiecte de investiții, acestea ar putea fi încă încheiate înainte de termenul limită de anul viitor.
Deficitul bugetar pe care România se străduie să-l țină în frâu, este și el o mare problemă a țării noastre pe care Bruxelles-ul nu o vede cu ochi buni. În acest sens, până în 2031 deficitul trebuie să fie redus de la 9,3% la sub 3%, iar ca prima măsură, de la 1 august, guvernul de coaliție al Bolojan a crescut TVA și accizele, urmând ca și mai multe taxe să crească din 2026.
