În vara anului 2007, într-o perioadă în care Râșnovul încerca să atragă investiții și să profite de notorietatea internațională câștigată după filmările pentru pelicula „Cold Mountain”, o tranzacție imobiliară discretă avea să deschidă drumul unuia dintre cele mai controversate proiecte urbanistice din zona Brașovului. La mijloc se afla Adrian Veștea, pe atunci primar al orașului Râșnov, și compania North Capital Baltikum SRL, controlată de investitori norvegieni. Potrivit declarației sale de avere DIN 2008, Veștea a încasat aproximativ 2,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 630.000 de euro la cursul vremii, din vânzarea unui teren către această societate tranzacția având loc în data de 18 august 2007.
Documentele obținute de jurnaliștii Snoop arată că după tranzacția privată, aceeași companie a început să primească aprobări esențiale din partea Primăriei Râșnov. La doar câteva săptămâni după încasarea banilor, mai exact în 8 octombrie 2007, Adrian Veștea semna, de această dată în calitate de primar, certificatul de urbanism pentru proiectul dezvoltat de firma care îi cumpărase terenul.
Cazul ridică întrebări nu doar despre oportunitatea administrativă a acestor decizii, ci și despre existența unui posibil conflict de interese moral. În timp ce legislația de la acea dată era diferită de cea actuală, succesiunea faptelor este greu de ignorat: un primar vinde un teren unei firme private și apoi semnează documentele care permit dezvoltarea investiției pe terenurile deținute de aceeași companie.
În octombrie 2007, North Capital Baltikum SRL obținea certificatul de urbanism. În aprilie 2008 primea și autorizația de construire. Toate documentele poartă semnătura lui Adrian Veștea în calitate de primar. Între cele două momente s-a derulat și procedura urbanistică prin care o zonă descrisă în documentații drept fâneață și teren cu destinație agricolă a fost pregătită pentru dezvoltarea unui amplu proiect imobiliar și turistic.
Potrivit documentelor urbanistice, dezvoltatorul a beneficiat de o schimbare rapidă a regimului urbanistic. În mai puțin de șase luni, terenul a trecut de la statutul unei suprafețe verzi din zona montană la un proiect care prevedea ridicarea unui resort de lux cu trei corpuri de clădire, sute de locuri de cazare și facilități turistice complexe. Investiția era promovată ca un motor economic pentru întreaga zonă a Văii Glăjăriei.
Zona aleasă nu era întâmplătoare. Valea Glăjăriei devenise cunoscută internațional după filmările pentru producția hollywoodiană „Cold Mountain”, cu Nicole Kidman și Jude Law. Investitorii norvegieni au mizat pe notorietatea numelui și au lansat conceptul „Cold Mountain Luxury Resort”, prezentat drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte turistice din județul Brașov.
Materialele promoționale din perioada respectivă vorbeau despre aproximativ 800 de locuri de cazare, facilități de agrement, spații comerciale, cinematograf și infrastructură de lux. Autoritățile locale au susținut public proiectul, iar administrația din Râșnov a prezentat investiția drept o oportunitate majoră pentru dezvoltarea economică a orașului.
Realitatea din teren avea însă să urmeze un alt traseu. La scurt timp după debutul lucrărilor, proiectul s-a blocat. Investitorii au invocat criza financiară globală și dificultățile de finanțare. Aproape două decenii mai târziu, resortul promis nu există. Jurnaliștii care au vizitat zona au găsit terenuri acoperite de vegetație și doar construcții minore, fără nicio legătură cu proiectul spectaculos prezentat în 2008.
Între timp, compania inițială a intrat în dificultăți financiare, iar proprietățile au ajuns în structuri societare diferite. Potrivit informațiilor publice, terenurile asociate proiectului au fost scoase ulterior la vânzare pentru sume comparabile cu valoarea inițială a tranzacției realizate cu Adrian Veștea.
Întrebat despre afacere, Adrian Veștea a susținut că nu a avut o relație directă cu investitorii și că nu s-a întâlnit personal cu reprezentanții firmei. Cu toate acestea, documentele oficiale arată că numele său apare atât în contractul prin care a încasat peste 630.000 de euro, cât și pe actele administrative care au permis dezvoltarea proiectului imobiliar.
Investigația readuce în atenție o problemă veche a administrației locale românești: granița adesea neclară dintre interesul privat și funcția publică. Chiar dacă faptele s-au petrecut în urmă cu aproape două decenii, cazul ridică întrebări legitime despre modul în care au fost luate deciziile urbanistice și despre viteza cu care o investiție privată a primit aprobările necesare după ce a transferat o sumă considerabilă în contul personal al primarului aflat în funcție.
Astăzi, în locul resortului de lux promis, peisajul de la poalele munților rămâne în mare parte neschimbat. Dar documentele rămase în arhivele Primăriei Râșnov spun povestea unei tranzacții care continuă să provoace controverse și care pune sub semnul întrebării felul în care interesele economice și puterea administrativă s-au intersectat într-unul dintre cele mai mediatizate proiecte imobiliare din județul Brașov.
