De curând, sub masca unor „inițiative restante” referitoare la cultura și istoria brașoveana, mai marii orașului, mai marii culturii din urbe, frumoși eleganți și deștepți au dat curs unei întâlniri care nu putea fi realizată fără cadre publicitare, în care să se prezinte publicului larg, intențiile lor bune și … mai spunem noi, pentru a-și încasa diurnele stabilite prin viu grai înaintea parafării unui „docoment” de larg interes public.
( link: https://www.facebook.com/reel/975634527468704 )
În luna mai a anului 2024, mai exact în 8 mai 2024, înaintea începerii campaniei locale, la restaurantul Casa Brașoveană din Schei a fost semnat un protocol între candidatul la Primăria Municipiului Brașov, George Scripcaru și un grup format din patru organizații neguvernamentale, prin care acestea își exprimau susținerea atât pentru candidatura acestuia la primărie, cât și pentru cea a lui Adrian Veștea la șefia Consiliul Județean Brașov. Sprijinul acordat era condiționat de asumarea unor obiective considerate de interes public pentru municipiul Brașov, între care: edificarea Paraclisului Maicii Domnului pe masivul Tâmpa, realizarea Monumentului Eroilor Revoluției Române din Decembrie 1989, reînființarea echipei reprezentative de fotbal a Brașovului sub vechiul brand „Steagul Roșu”, atribuirea numelor unor personalități brașovene noilor străzi care vor apărea în municipiu, precum și identificarea unui sediu pentru Asociațiunea ASTRA – Despărțământul Brașov.
Din partea ALRUE Brașov a participat președintele Vasile Mardare, din partea Societății Ziariștilor și Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu” a semnat președintele Mircea „Freud” Brenciu, din partea Despărțământului Brașov al ASTRA a semnat președintele, preotul Vasile Oltean, iar din partea Asociației „Aurel A. Mureșianu” a semnat președintele Adrian Toth. Evenimentul a fost prezentat public drept un demers menit să contribuie la dezvoltarea orașului și la consolidarea unor proiecte identitare și culturale.
Dintr-o perspectivă critică, acest protocol a fost interpretat ca o manifestare a unui model politic tradițional, caracterizat prin relații de tip clientelar între administrația publică, structuri religioase și organizații asociative cu influență limitată în spațiul civic contemporan. În această interpretare, documentul nu reprezintă exclusiv un acord de susținere electorală, ci și expresia unei forme de negociere simbolică și instituțională între diferite centre locale de influență.
În mod particular, prezența preotului Vasile Oltean a fost analizată critic în raport cu imaginea sa publică, conturată de unele relatări din mass-media drept aceea a unui actor preocupat mai degrabă de administrarea patrimoniului și a influenței decât de dimensiunea strict pastorală a funcției clericale. În această interpretare, figura sa este asociată tipologiei „preotului-agent imobiliar”, respectiv a unui intermediar de influență capabil să faciliteze accesul unor candidați la segmente electorale tradiționaliste, în schimbul unor angajamente privind patrimoniul sau extinderea influenței unor structuri aflate sub autoritate religioasă.
Lista obiectivelor asumate prin protocol este descrisă de critici ca un amalgam de revendicări simbolice, populiste și interese de grup. Astfel, proiectul Paraclisului de pe Tâmpa intens mediatizat și de către Liviu Pandele, este interpretat drept o reluare a unei inițiative controversate, considerată incompatibilă cu legislația de mediu și cu statutul de rezervație naturală al zonei, fiind percepută drept instrument de mobilizare electorală prin apel la simbolistica religioasă.
În același registru critic, solicitarea unui sediu pentru ASTRA este prezentată ca exemplu al modului în care anumite organizații culturale, percepute ca având o activitate redusă în spațiul public, devin active în contexte electorale atunci când sunt puse în discuție beneficii patrimoniale sau accesul la spații imobiliare centrale. Criticii observă că revendicările nu vizează investiții în proiecte educaționale, burse sau cercetare culturală, ci obținerea unor sedii și infrastructuri materiale.
Referitor la propunerea reînființării echipei de fotbal sub brandul „Steagul Roșu”, aceasta este interpretată ca o strategie de exploatare a capitalului emoțional asociat identității sportive locale și nostalgiei colective a suporterilor, în condițiile în care administrațiile succesive au fost acuzate de eșec în gestionarea sportului brașovean în ultimele două decenii.
De asemenea, organizațiile semnatare sunt caracterizate de contestatari drept forme de „societate civilă de carton”, activate cu precădere în perioade electorale și distincte de organizațiile civice implicate în teme precum protecția mediului, spațiile verzi, poluarea sau infrastructura urbană. În această interpretare, respectivele asociații ar funcționa într-o relație de reciprocitate simbolică cu administrația locală: obțin legitimitate și acces instituțional, oferind în schimb susținere publică și imagine de reprezentare intelectuală sau culturală pentru actorii politici consacrați.
Semnarea protocolului de către tandemul George Scripcaru – Adrian Veștea este interpretată de critici drept un semnal al continuității unor practici politice bazate pe relații de influență și rețele de fidelitate reciprocă. În această perspectivă, alianța dintre actorii politici și reprezentanți ai unor structuri culturale sau religioase urmărește conservarea privilegiilor administrative și a influenței asupra resurselor urbane.
Prin urmare, documentul este descris de contestatari nu ca un autentic program de dezvoltare urbană, ci ca un acord de natură simbolico-politică, prin care reprezentanți ai unei generații considerate dominante în vechea arhitectură de putere locală încearcă să își conserve poziția și influența, utilizând simboluri religioase, culturale și memoriale pentru legitimarea acelorași actori politici care au administrat Brașovul timp îndelungat.
În concluzie, criticii consideră că acest tip de demers transmite un mesaj de excludere către generațiile tinere, antreprenorii locali și organizațiile civice independente, sugerând persistența unui model de guvernare bazat pe influență instituțională, control simbolic și acces privilegiat la resurse administrative și patrimoniale.
★ 24.05.2026 ★
