Crearea agențiilor de dezvoltare metropolitană a părut dintotdeauna o găselniță a sifonării banilor municipiilor reședință de județ, în special prin regiile de transport în comun ale acestora, care se presupune că trebuie să deservească și comunele apropiate municipiului.
Pierderile înregistrate de aceste regii datorită extinderii traseelor către comunele și orășelele menționate au atins valori critice în mai toate județele țării, care au apelat la această stratagemă de a-și atrage politic primarii localităților din jurul municipiilor respective. În principal, datorită ineficienței financiare a traseelor inter-metropolitane, comparativ cu cele interne ale municipiului, mai scurte, iar autobuzele de pe aceste trasee mai mereu pline de călător plătitori.
Zona Metropolitană a Brașovului este un astfel de caz, un sac fără fund pentru finanțele municipiului, iar Asociația (Metropolitană) de Transport Brașov respectă întru totul dezavantajele menționate mai sus.
O întâlnire „în orb” despre lărgirea drumului județean printre conducte de gaze și de apă
O întâlnire organizată de Prefectura Brașov la care au fost invitați primarii localităților Tărlungeni și Săcele, alături de primarul Brașovului, dar și directorul Asociației de Transport Brașov, George Cornea, precum și reprezentanți ai Consiliului Județean, s-a soldat cu concluzia că deocamdată trebuie relocate conducte de transport gaz și de distribuție de apă ce parcurg un traseu paralel cu DJ103A, spre Tărlungeni, până la lucrările efective pe drumul județean menționat. Curios lucru este că i-a fost încredințată verbal sarcina de a licita SF-ul, asociației de Transport Brașov, nu Consiliului Județean Brașov.
În zona acestui drum județean se intersectează trei teritorii cadastrale a trei localități, Brașov, Tărlungeni și Săcele, a căror teren intravilan este responsabilitatea acestor localități de a desfășura în perimetrul acestuia lucrări de amenajare a teritoriului, iar pe porțiunea de extravilan a drumului județean către Tărlungeni străbătută de drumul județean respectiv cade în sarcina CJ Brașov de a investi în lărgirea acestuia, conform Ordonanței 43 din 1997, legiferată și completată cu diverse prevederi din Codul Administrativ prin OUG 57/2019.
Totodată, conform prevederilor legale ce definesc atribuțiiile consiliilor județene, acestea se pot asocia în diverse formule în condițiile legii pentru dezvoltarea județului și a localităților acestuia, pe care le sprijină financiar și logistic în vederea respectivei dezvoltări. Inclusiv, realizează documentațiile aferente construirii, modificării, modernizării și întreținerii drumurilor județene în porțiunea extravilană a localităților străbătute de acestea.
Asociație de transport persoane, chemată să organizeze licitațiile proiectelor DJ
În schimb, Asociația de Transport Brașov, care nu are un patrimoniu imobiliar al său reprezentat de drumurile județene și locale din interiorul Zonei Metropolitane, dar nici autobuzele RATBv, are în atribuții asigurarea utilităților pentru traseele mijloacelor de transport în comun în respectiva Zonă Metropolitană Brașov, care se întinde până la Vama Buzăului, în est. Nu are însă expertiza legală a licitării documentațiilor pentru drumuri județene și locale, precum Consiliul Județean, respectiv primăriile.
Stranie din această perspectivă este asocierea propusă de prefectul Văsii, dar pe o idee pritocită în interiorul PNL Brașov, ce pare a fi căpătat contur în mintea primarului George Scripcaru inițial, la care desigur primarul Tărlungeniului, Severius Beșchea, și el aflat în BPJ al acestui partid, a achiesat imediat. Pentru că proiectul lărgirii DJ spre Tărlungeni este în primul rând favorabil localității pe care o conduce, după cum a argumentat și prefectul Brașovului.
La rândul său, primarul municipiului Săcele, Virgil Popa, a fost și el de acord, deși ramificația spre Săcele din drumul județean spre Tărlungeni este secundară pentru accesul în municipiul său. Doar că, la întrunire s-a convenit împărțirea investiției în patru părți egale, câte 25% din cuantum pentru cele trei localități și pentru Consiliul Județean, urmând ca investiția să fie coordonată de Asociația de Transport. Care însă nu are în Statutul său prevăzută expres atribuția de dezvoltare a infrastructurii rutiere județene din interiorul Zonei Metropolitane a Brașovului, din care fac parte Brașovul, dar și Tărlungeniul, Săcele și alte comune apropiate de municipiul reședință de județ.
În absența unei asocieri legale, lărgirea drumului județean devine ilegală
O altă hibă de natură legală este absența oricărei asocieri legale pe acest proiect între Consiliul Județean, asociația de transport în comun menționată și cele trei localități care fac parte din zona metropolitană descrisă mai sus. Ori, în absența unei astfel de asocieri legale între cele cinci entități menționate, CJ Brașov nu poate delega atribuțiile sale de realizare a documentației, de organizare a licitației publice pentru SF, pentru Proiectul Tehnic și pentru execuția lărgirii DJ103A pe porțiunea din extravilanul localităților menționate, precum și atribuția de administrare a finanțării cotei parte ce revine județului, delegată către Asociația de Transport Brașov.
În sfârșit, a treia necorelare legală și financiară este ponderea diferită în cuantumul total al investiției a lucrărilor de pe cele trei zone cadastrale ale Brașovului, Tărlungeniului și pe cea a municipiului Săcele. Asta, pentru că strămutarea conductei de transport gaze, probabil și a SRM Tărlungeni aferent acestei conducte, dacă este posibilă, depășește financiar copios strămutarea conductei de distribuție de apă a Companiei Apa Brașov, care alimentează municipiul reședință de județ din aducțiunea de apă dinspre Munții Ciucaș.
Iar aceste două mari magistrale ale Brașovului se află fiecare pe teritoriul celor trei localități menționate în proporții inegale. Deci cota parte ce va reveni Brașovului va fi considerabil mai mare decât cea care va reveni Tărlungeniului, municipiului Săcele, sau Consiliului Județean, sau invers. Prin urmare, împărțeala financiară frățească din biroul prefectului Văsii între cele patru UAT-uri, neasociate deocamdată legal pe acest proiect, este lovită de nulitate.
Va exista o asociere legală, de teama Curții de Conturi
Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea ne-a declarat că „Desigur că ne vom asocia legal, iar cota parte ce va reveni județului se va referi doar la lărgirea drumului județean spre Tărlungeni, cu documentațiile și lucrările adiacente în zona de extravilan al celor trei localități care participă la proiect, pentru că dăm socoteală ulterior Curții de Conturi în legătură cu sumele investite de CJ Brașov.” La rândul său, primarul Brașovului, George Scripcaru, ne-a precizat că „Proiectul se va face așa cum facem și Trenul Metropolitan, prin asociere”.
În sfârșit, prefectul judeţului, Cătălin Văsîi a declarat, citat de BZB, că: „Este necesar să găsim soluţii la faptul că DJ 103A este subdimensionat, în sectorul respectiv, faţă de condiţiile de trafic rutier. La întâlnirea de astăzi am convenit că se va încheia un acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Braşov, Primăria municipiului Braşov, Primăria municipiului Săcele şi Primăria comunei Tărlungeni.” spune acesta.
„Apoi se va înfiinţa un grup de lucru care va avea misiunea de a stabili cerinţele pentru un studiu de fezabilitate privind îmbunătăţirea mobilităţii urbane pe acel sector de drum, urmând să fie mandatată Asociaţia de Transport Braşov să facă achiziţia studiului de fezabilitate”, mai spune prefectul, conform cotidianului citat anterior. Despre caruselul intereselor ce se întrevăd prin această lărgire a DJ spre Tărlungeni, despre inadecvarea legală Asociației de Transport Brașov în organizarea licitațiilor pentru Studiul de Fezabilitate, pentru Proiectul Tehnic și pentru execuția lucrărilor pe DJ103A, într-un articol viitor.
Libiu Dan Mateescu ★ 03.06.2026