La Brașov, în spatele discursului triumfalist despre „curățarea orașului” de sălile de jocuri de noroc se ascunde o problemă mult mai importantă: cum afectează noile reguli mediul de afaceri și spațiile comerciale din oraș?
Unul dintre documentele care trebuie analizate cu atenție este HCL nr. 440/26.06.2026, prin care Consiliul Local modifică și completează HCL nr. 587/2019, Regulamentul de comercializare a produselor și serviciilor de piață în municipiul Brașov.
HCL 440 nu este despre păcănele. Este despre toți operatorii economici care vor să funcționeze în spațiile comerciale din Brașov.
Una dintre cele mai importante prevederi este introducerea obligației de a prezenta, pentru autorizare, autorizația de securitate la incendiu sau, după caz, o adresă emisă de autoritatea competentă care să confirme că autorizația nu este necesară.
Mai mult, HCL 440 prevede că serviciul de specialitate al Primăriei poate solicita, în funcție de particularitățile fiecărui punct de lucru, și alte acte sau documente specifice activității comerciale pentru emiterea, reînnoirea sau vizarea acordului/autorizației de funcționare.
Asta înseamnă că un antreprenor care închiriază un spațiu comercial nu are nevoie doar de firmă, contract, cod CAEN și bani pentru investiție. Trebuie să treacă și de filtrul administrativ al Primăriei și de toate condițiile privind securitatea la incendiu aplicabile spațiului respectiv.
Iar problema devine complicată mai ales la parterul blocurilor.
Un spațiu comercial dintr-un condominiu nu este independent. Are pereți comuni, instalații comune, căi de acces și, în anumite situații, intervențiile sau documentațiile necesare autorizării pot implica acorduri ori colaborarea proprietarilor din condominiu.
Ce se întâmplă dacă proprietarul unui apartament este în conflict cu operatorul economic? Ce se întâmplă dacă există opoziție față de intervențiile necesare asupra unor părți comune? Ce se întâmplă dacă, din cauza situației constructive a imobilului, documentația necesară nu poate fi obținută?
Antreprenorul poate rămâne cu spațiul închiriat, investiția făcută și fără posibilitatea de a-și deschide afacerea.
Și aici apare legătura cu cele 17 săli de jocuri de noroc închise deja în Brașov.
Acestea nu au dispărut fizic. Au lăsat în urmă 17 spații comerciale care trebuie ocupate de alte activități economice. Proprietarii trebuie să găsească alți chiriași, iar antreprenorii trebuie să găsească spații în care să poată funcționa legal.
Problema este că, în timp ce Primăria închide anumite activități comerciale, prin HCL 440 înăsprește condițiile administrative pentru autorizarea activităților care ar trebui să le înlocuiască.
Un spațiu comercial gol înseamnă chirie neîncasată, investiții blocate, mai puțini angajați, mai puțini furnizori și mai puține taxe generate de activitatea economică.
De aceea, întrebarea este simplă: a calculat cineva efectul economic al acestor decizii?
Câte dintre cele 17 spații eliberate au fost reocupate? Câte sunt în continuare goale? Câte firme au întâmpinat probleme la autorizare? Câte activități economice au fost împiedicate de imposibilitatea obținerii documentației privind securitatea la incendiu?
HCL 440 mai stabilește un lucru important: exercițiul comercial se desfășoară numai în baza unei autorizații privind desfășurarea activității comerciale emisă de PRIMARUL Municipiului Brașov, cu plata taxei aferente și după verificarea documentației.
Așadar, primăria stabilește regulile, verifică documentele, emite autorizația, iar Direcția Fiscală urmărește plata taxei. Dar doar dacă vrea PRIMARUL!!! Pentru că semnătura finală este a lui.
Iar aici trebuie subliniată responsabilitatea politică: proiectele care stau la baza acestei politici administrative sunt promovate de PRIMARUL Municipiului Brașov, nu apar spontan în Consiliul Local. Consilierii votează la ordin, însă Executivul Primăriei inițiază și pune în aplicare aceste măsuri.
În cazul regulamentului privind jocurile de noroc, proiectul a avut explicit ca inițiator PRIMARUL Municipiului Brașov. Iar HCL 440 este fundamentată prin documentele aparatului de specialitate al Primarului și este pusă în executare prin structurile Primăriei.
Nu discutăm aici despre oportunitatea normelor de securitate la incendiu. Evident că acestea trebuie respectate. Discuția este despre predictibilitatea și efectul economic al regulilor impuse de administrația locală.
Pentru că este foarte simplu să închizi o activitate. Mult mai greu este să creezi condițiile pentru ca o altă afacere să îi ia locul.
Dacă după închiderea unei săli de jocuri apare un magazin, un restaurant, un cabinet sau un alt serviciu, orașul câștigă.
Dacă apare doar un banner cu „DE ÎNCHIRIAT”, orașul pierde.
Iar dacă antreprenorii sunt obligați să treacă printr-un labirint administrativ pentru a putea ocupa aceste spații, atunci primarul trebuie să explice dacă HCL 440 stimulează mediul de afaceri sau îl descurajează.
Pentru că Brașovul nu are nevoie de o administrație care știe doar să închidă. Are nevoie de una care știe și să creeze condițiile pentru ca alții să poată deschide
