Introducere:
Bine ați venit în Brașov, orașul de sub Tâmpa, unde muntele se întâlnește cu… mansarda de pe bloc. Aici, unde aerul e curat și primarul e… ei bine, e acolo, urbanismul nu e o știință, e o artă. O artă stranie, care se manifestă prin cele mai inedite forme de „adăugire” și „extindere”, în special la înălțime.
Capitolul 1: Răcădău, tărâmul fanteziei imobiliare:
În legendarul cartier Răcădău, unde blocurile sunt înalte cât ambiția constructorilor, se află piesa de rezistență: o casă. Da, o casă, cu temelie, acoperiș și, probabil, chiar și cu o mică grădină de zarzavat, cocoțată pe un bloc de 10 etaje. Unii spun că e o operă de artă, o metaforă a aspirației umane spre cer. Alții, mai prozaici, se întreabă cum o fi cu autorizația de construcție… sau cu simțul estetic.
Capitolul 2: Tractorul, o nouă speranță (sau o nouă baracă):
În cartierul Tractorul, unde aerul industrial se împletește cu promisiunea unui nou început, s-a născut o nouă bijuterie urbanistică: o baracă. Sau, mai bine zis, o „construcție improvizată” (pentru a folosi un limbaj politicos), ridicată pe un bloc de 4 etaje pe strada Liviu Rebreanu. E o mărturie a ingeniozității umane, a capacității de a face dintr-o baracă un cămin… sau măcar un depozit de murături.
Capitolul 3: Șcheii, unde mansarda visează să devină bloc:
Dacă în Răcădău avem case pe blocuri, iar în Tractorul apar barăci suspendate, în Șcheii Brașovului urbanismul a trecut la nivelul următor: mansarda care a visat atât de mult încât s-a trezit bloc cu zece apartamente. Povestea începe banal, cu o autorizație pentru extinderea și mansardarea unei locuințe și continuă spectaculos, cu dispariția casei și apariția unui imobil colectiv în toată regula, chiar într-o zonă protejată istoric. Vecinii au reclamat ani la rând infiltrații, săpături, probleme structurale și lucrări făcute după principiul „vedem noi după”, iar instituțiile au răspuns cu sportul local preferat: pasarea responsabilității. După un maraton de sesizări, controale, procese și contra-procese, construcția a rămas bine-mersi la locul ei, demonstrând că în Brașov nu doar clădirile cresc peste noapte, ci și dosarele. Astfel, Șcheii completează perfect galeria minunilor urbanistice locale: locul unde o mansardare poate evolua, prin selecție naturală administrativă, într-un bloc întreg.
Capitolul 4: Rețeta urbanismului brașovean:
Care e secretul din spatele acestor minuni urbanistice? E simplu:
Un pic de ambiție imobiliară.
Un strop de ignoranță față de lege.
O doză generoasă de „merge și așa”.
Și, bineînțeles, o Primărie care, în timp ce ne vorbește despre „dezvoltare durabilă”, pare să aibă o vedere destul de selectivă când vine vorba de aceste „adaosuri” aeriene.
Încheiere:
Brașovul, orașul undeurbanismul e o aventură, unde poți locui într-o casă pe bloc, sau poți admira o baracă de pe o mansardă. E un oraș care ne surprinde în fiecare zi, cu fiecare nouă „construcție” care se ridică, sfidând legile fizicii și bunul simț.
Atenție! Acest pamflet este o operă de satiră și nu are pretenția de a fi o analiză urbanistică riguroasă. Totuși, realitatea de pe teren e suficient de bizară încât să ne facă să ne întrebăm: oare unde se va opri această cursă a construcțiilor pe blocuri? Oare urmează o garsonieră pe un stâlp de înaltă tensiune? Sau o mansardă pe o cruce de pe munte? Timpul ne va spune.
