La Sânpetru, când vine vorba despre bani publici, transparența pare să se oprească exact acolo unde începe zona de protecție a unei linii de 400 kV. Iar cea mai nouă achiziție a administrației conduse de primarul USR Marian Arhire ridică niște întrebări care nu mai pot fi tratate cu obișnuita poezie despre „investiții”, „fluidizarea traficului” și „dezvoltarea comunității”.

Primăria Sânpetru a atribuit o achiziție directă pentru „Studiu coexistență LEA400kV STT”, aferent obiectivului de investiții „Construirea unor benzi suplimentare de circulație pentru fluidizarea traficului pe DJ103 Sânpetru-Brașov”, către AB INTELIGENT AX SRL, societate al cărei asociat unic și administrator este Marius Precu.

Și aici începe partea cu adevărat interesantă.
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu limbajul tehnic, „studiul de coexistență” nu este un studiu oarecare, făcut ca să mai existe o hârtie într-un dosar. Este documentația tehnică prin care se analizează modul în care un obiectiv nou – în cazul nostru, extinderea unui drum – poate fi realizat în vecinătatea unei linii electrice aeriene de înaltă tensiune, cu respectarea condițiilor de protecție și siguranță. Norma ANRE aprobată prin Ordinul 239/2019 reglementează exact condițiile tehnice, restricțiile și interdicțiile privind coexistența LEA cu drumuri, construcții și alte obiective.
Cu alte cuvinte, Primăria Sânpetru nu plătește pentru un eseu despre electricitate. Plătește pentru o documentație care trebuie să spună dacă și în ce condiții poate fi construit drumul în raport cu infrastructura de transport al energiei electrice.
Iar aici apare numele lui Marius Precu.

Actul constitutiv al AB INTELIGENT AX SRL pe care îl prezentăm arată că Marius Precu este asociat unic și administrator al societății. În paralel, profilul profesional public al lui Marius Precu îl prezintă drept „Director Program Infrastructuri Critice” la Transelectrica, funcție pe care afirmă că o ocupă din ianuarie 2012.

Deci omul care controlează firma care primește bani de la Primăria Sânpetru pentru un studiu privind coexistența cu o LEA de 400 kV lucrează, potrivit propriului profil profesional, chiar în compania care operează rețeaua electrică de transport la care se referă documentația.
Nu este o acuzație de ilegalitate. Este însă un fapt care, într-o administrație care pretinde că pune transparența și integritatea înainte de orice, merită explicat public, mai ales că problema nu este una abstractă. Vorbim despre infrastructură critică și despre o linie de 400 kV, iar documentația trebuie să ajungă, în mod evident, să fie compatibilă cu cerințele operatorului rețelei. În cazul proiectelor de infrastructură rutieră care intersectează sau se apropie de LEA de înaltă tensiune, studiile de coexistență pot conduce inclusiv la soluții tehnice costisitoare. Transelectrica are în propriile documente de investiții proiecte de „realizare a condițiilor de coexistență” între LEA 400 kV și obiective rutiere.
Și pentru că tot vorbim despre bani publici, să vedem cam ce înseamnă asemenea servicii.
Un exemplu extrem de relevant vine de la Consiliul Județean Satu Mare. În raportul de activitate pe 2020 este menționat un „Studiu de coexistență a LEA 400KV Gădălin-Roșiori cu podul aferent DJ 193E”, iar valoarea documentației a fost de 49.930,02 lei cu TVA.
Avem apoi exemple din infrastructura mare unde lucrurile sunt deja la altă scară, pentru că nu mai vorbim doar despre elaborarea unui studiu, ci despre realizarea efectivă a condițiilor de coexistență, inclusiv intervenții asupra infrastructurii electrice. În programul de investiții al Transelectrica pe 2025 apare, spre exemplu, contractul pentru realizarea condițiilor de coexistență dintre LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan și Autostrada Focșani-Bacău, intersecția 2, cu o valoare de 195.760 lei fără TVA.
În raportările Transelectrica pentru 2025 apar și alte exemple: 270.310 lei pentru condițiile de coexistență dintre LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan și Autostrada Focșani-Bacău, respectiv 357.665 lei pentru reglementarea coexistenței dintre LEA 400 kV Bradu-Brașov și DN73F. Acestea sunt însă proiecte care includ intervenții și lucrări aferente, deci nu pot fi comparate unu la unu cu simpla elaborare a unui studiu.
Mai există un detaliu care face povestea de la Sânpetru și mai interesantă. Primarul Marian Arhire a anunțat încă din 2025 că proiectul de fluidizare a traficului are nevoie de avizele aferente unor studii de coexistență pentru LEA 400 kV și LEA 110 kV. Potrivit declarațiilor sale publicate în presa locală, primul studiu era deja finalizat, iar soluția identificată presupunea mutarea unui stâlp, cu lucrări estimate la 665.000 lei plus TVA. Investiția rutieră era evaluată la aproximativ 17 milioane de lei.

Așadar, nu discutăm despre o linie desenată pe o hartă și nici despre o formalitate birocratică. Discutăm despre infrastructură energetică de 400 kV și despre lucrări care pot costa sute de mii de lei.
În acest context, alegerea firmei AB INTELIGENT AX SRL este cel puțin suficient de neobișnuită încât să merite toate explicațiile publice posibile. Nu pentru că firma nu ar avea dreptul să participe la o achiziție. Nu pentru că Marius Precu nu ar avea dreptul să dețină o societate. Și nici pentru că experiența sa profesională ar fi, în sine, un lucru negativ.
Dimpotrivă. Dacă omul are experiența necesară pentru realizarea unui asemenea studiu, este perfect legitim să ofere astfel de servicii.
Problema este alta: cât de normal este ca o primărie să cumpere, din bani publici, exact un serviciu care privește infrastructura Transelectrica de la o firmă controlată de un om care lucrează chiar în structura Transelectrica?
Și mai ales: cine verifică independența documentației și cine verifică dacă soluția tehnică propusă de consultant este cea mai bună și cea mai eficientă pentru comuna Sânpetru? Pentru că, în final, beneficiarul este Primăria Sânpetru, iar factura este plătită din bani publici.
Marian Arhire este primar USR, iar USR îl prezintă oficial ca exemplu de administrație preocupată de modernizarea infrastructurii și mobilitate. Tocmai de aceea standardul de transparență ar trebui să fie mai ridicat, nu mai scăzut.
Mai există și un alt aspect care trebuie lămurit pentru corectitudinea informației. În spațiul public circulă afirmația că Marius Precu ar fi chiar fratele lui Dragoș Precu – directorul Sucursalei Brașov a Distribuție Energie Electrică România (DEER).
Cu ale cuvinte, un primar USR atribuie unei firme controlate de un om care se prezintă ca director în zona infrastructurilor critice a Transelectrica un contract pentru un studiu privind coexistența cu o LEA de 400 kV. Iar documentația privește tocmai infrastructura companiei în care respectivul om lucrează.
Coincidență? Poate.
Legal? Nu rezultă nicăieri că ar exista vreo ilegalitate, dar tocmai aici ajungem la întrebarea care trebuie pusă direct primarului Marian Arhire: de ce această firmă? Cum a fost stabilit prețul? Au fost cerute și comparate oferte de la alte firme specializate? Ce alte societăți au fost consultate? Cine a întocmit referatul de necesitate? Cine a verificat conflictul de interese sau măcar aparența unui posibil conflict de interese? Și cine va verifica efectiv studiul înainte ca el să ajungă la operatorul rețelei?
Pentru că transparența nu înseamnă să pui un număr de achiziție pe SEAP și să consideri subiectul închis.
Transparența înseamnă să explici de ce ai ales exact firma respectivă.
Iar dacă Marius Precu are expertiza necesară, să iasă public și să explice ce experiență are AB INTELIGENT AX SRL în realizarea studiilor de coexistență LEA 400 kV, câte astfel de studii a făcut, pentru cine, cu ce rezultate și ce alte contracte similare a avut.
Platforma licitatii.app indică în prezent pentru AB INTELIGENT AX SRL mai multe participări/achiziții active, inclusiv servicii de consultanță și proiectare în proiecte energetice din Prahova. Printre acestea apare și un proiect pentru capacități de energie regenerabilă în comuna Berceni, județul Prahova. Asta nu dovedește nimic ilegal, dar demonstrează că activitatea firmei în zona serviciilor de consultanță energetică merită urmărită și documentată, mai ales atunci când vorbim despre contracte în care rezultatul – o consultanță, un studiu sau o documentație tehnică – este mult mai greu de evaluat de către public decât o lucrare fizică.
Iar aici este marea problemă a acestui tip de contracte: hârtia nu face zgomot, nu are șantier, nu poate fi fotografiată și nu poate fi măsurată de cetățeanul de rând. Se poate plăti, se poate recepționa și se poate pune frumos într-un dosar.
De aceea, întrebarea finală nu este dacă Marian Arhire și Marius Precu au făcut ceva ilegal. Nu avem dovezi pentru o asemenea concluzie și nici nu vom inventa unele.
Întrebarea este mult mai simplă și, poate, mult mai incomodă:
Nu cumva avem de-a face cu o „taxă de protecție” plătită din bani publici pentru ca proiectul lui Marian Arhire să treacă de zona de protecție a LEA 400 kV fără prea multe bătăi de cap?
Dacă nu este așa, atunci răspunsul ar trebui să fie simplu: să ni se arate oferta, prețul, comparația cu piața, experiența firmei, metodologia studiului, documentele de atribuire, cine a verificat eligibilitatea și, mai ales, cum a fost garantată independența procesului.
Pentru că atunci când primarul USR al unei comune plătește bani publici unei firme controlate de un om care lucrează chiar în zona infrastructurii critice a Transelectrica, nu presa trebuie să explice de ce pune întrebări.
Primarul trebuie să explice de ce a ales exact această firmă.
Iar dacă răspunsul este „pentru că este cea mai bună”, atunci să vedem documentele care demonstrează asta.
Altfel, rămâne senzația că la Sânpetru nu se mai construiesc doar benzi suplimentare pentru fluidizarea traficului. Se construiește și o foarte interesantă bandă de circulație între banii publici, studiile de coexistență și oamenii care cunosc din interior sistemul energetic național.
Și poate că aceasta este, de fapt, cea mai importantă întrebare: cât costă o bandă de circulație la Sânpetru și cât costă „coexistența” cu oamenii care țin cheia de la bariera de 400 kV?
Până la data publicării primarul Marian Arhire nu a oferit un punct de vedere oficial.
