De curând, scriam despre „Un proiect din care Georgică nu a putut să ciordească” (link: https://argumentul.ro/single.php?id=2883 ). Acest lucru s-a datorat smereniei de care a dat dovada preotul Moșoiu. Deși Brașovul este condus cu mana despotică de un anumit individ basculat sub Tâmpa din zone ciangăiești, din câte se pare în oraș mai sunt și persoane care dau dovadă de corectitudine și moralitate.
În timp ce administrația municipiului Brașov vorbește despre eficiență și reformă, una dintre societățile aflate aproape integral în proprietatea Municipiului Brașov – TETKRON SRL, unde Primăria în care nimic nu se întâmplă fără știrea lui Sripcaru George, deține 99,99% din capitalul social – traversează o situație financiară care ridică numeroase semne de întrebare.
Pe rolul Tribunalului Brașov se află dosarul nr. 586/62/2026, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva TETKRON SRL. Nu este prima dată când societatea ajunge într-o asemenea situație. În trecut, un dosar similar, nr. 2373/62/2024, a vizat aceeași societate.
Din informațiile existente rezultă că, pe lângă creditorul care a formulat cererea de deschidere a procedurii, societatea înregistrează obligații și față de alți creditori, inclusiv către furnizori de utilități – gaze naturale, energie electrică, apă și agent termic.
În acest context, executivul Primăriei Brașov a propus acordarea unei infuzii de capital care să permită achitarea unor datorii. Problema nu este însă existența unui sprijin financiar pentru o societate aflată în dificultate, ci condițiile în care acesta urma să fie acordat.
Potrivit informațiilor discutate în spațiul public, societatea ar fi urmat să garanteze finanțarea cu imobile din patrimoniul propriu. Aici apare întrebarea esențială: care este valoarea reală a acestor imobile?
Până în prezent nu a fost identificată public data ultimei evaluări ANEVAR a patrimoniului imobiliar al TETKRON SRL. Dacă garanțiile ar fi fost constituite pe baza unor evaluări foarte vechi, există riscul ca valoarea de piață actuală a bunurilor să fie semnificativ diferită de cea avută în vedere. Într-un asemenea caz, atât asociații societății, cât și creditorii au interesul legitim ca activele să fie evaluate la valoarea lor actuală înainte de orice operațiune care le afectează.
Cu atât mai mult într-o perioadă în care asupra societății planează o procedură de insolvență, orice operațiune privind patrimoniul trebuie să fie fundamentată pe evaluări actualizate și transparente, astfel încât să fie protejate interesele tuturor creditorilor.
În această situație, problema majoră este lipsa de transparență privind valoarea reală a imobilelor pe care TETKRON urma să le aducă drept garanție. Până în prezent nu este cunoscută public data ultimei evaluări certe a acestor bunuri. Dacă garanțiile ar fi fost constituite pe baza unei evaluări realizate în urmă cu aproximativ două decenii, există riscul ca valoarea luată în calcul să nu mai reflecte deloc realitatea pieței imobiliare. Într-un astfel de scenariu, imobile care astăzi ar putea valora de zece, douăzeci sau chiar cincizeci de ori mai mult decât la momentul ultimei evaluări ar fi fost folosite ca și garanții la valori mult inferioare celor reale.
O asemenea situație ridică întrebări legitime cu privire la protejarea patrimoniului societății și a intereselor tuturor creditorilor, pentru că, prejudicierea creditorilor prin subevaluarea sau înstrăinarea subevaluată a imobilelor în procedura insolvenței constituie infracțiunea de bancrută frauduloasă (sau bancrută simplă, în funcție de gravitate/intenție), reglementată de art. 241 din Codul Penal.
În acest context se înscrie și demisia administratorului special, Liliana Ialomițianu. Chiar dacă motivele demisiei nu au fost explicate public, refuzul de a-și asuma semnarea unei operațiuni pe care ar fi putut-o considera riscantă din punct de vedere penal poate fi interpretat ca o atitudine de prudență și responsabilitate. În lipsa unor explicații oficiale, gestul său poate fi privit ca alegerea de a nu participa la o decizie ale cărei consecințe ar fi putut genera litigii sau răspunderi ulterioare.
Dacă patrimoniul unei societăți aflate în dificultate este utilizat drept garanție fără ca valoarea bunurilor să fie stabilită printr-o evaluare actuală și independentă, apare inevitabil întrebarea dacă interesele tuturor creditorilor sunt protejate în mod egal. Tocmai de aceea legislația privind insolvența și administrarea societăților comerciale impune obligații sporite de diligență administratorilor și organelor de conducere.
De remarcat este și faptul că nu este prima dată când în Brașov apar controverse privind administrarea patrimoniului imobiliar societăților controlate de municipalitate. În ultimii ani au existat numeroase dezbateri privind transferul unor active și reorganizarea societăților aflate în subordinea Consiliului Local, iar lipsa unei transparențe complete nu face decât să alimenteze suspiciuni.
Spre exemplu, nu mai departe de luna octombrie a anului 2025, Argumentul.ro scria despre „Scripcaru George și bancruta frauduloasă” https://argumentul.ro/single.php?id=2592 ), procedură prin care în urma votului din Consiliul Local patrimoniul locativ al SC RIAL SRL a trecut în cel al Primăriei Brașov.
Concluzia este una simplă: dacă Primăria Brașov dorește să demonstreze că toate demersurile sunt făcute exclusiv în interesul comunității și al societății TETKRON, atunci are obligația morală și administrativă de a publica evaluările actualizate ale patrimoniului, fundamentarea economică a operațiunilor propuse și toate documentele care justifică deciziile adoptate.
În același timp, gestul Lilianei Ialomițianu merită remarcat. Într-o perioadă în care presiunea de a semna documente poate fi considerabilă, alegerea de a demisiona în locul asumării unei decizii pe care nu o considera oportună reprezintă, cel puțin la nivelul informațiilor disponibile public, o dovadă de prudență și de respect față de responsabilitatea pe care o presupune administrarea patrimoniului unei societăți aflate într-o situație financiară dificilă.
Întrucât Scripcaru George, în aroganța sa, nu a binevoit să acorde un punct de vedere referitor la subiect, nu putem spune cu exactitate dacă printre viitori beneficiari/proprietari se vor regăsi și procurori sau judecători care să închidă ochii în fața acestei bancrute frauduloase pusă la cale de către autointitulatul bahic: „stăpân al orașului”. Mai ales că în Brașov avem un precedent, în datele de 07 august 2009 și 10 octombrie 2009, atunci când beneficiind de perspicacitatea lui „George Scripcaru – cel mai bun agent imobiliar” (link: https://argumentul.ro/single.php?id=1999 )
trei celebrii procurori ai vremii și-au cumpărat apartamente pe bd. Gării achitând doar 36.580 €.
